– Păcatele reduc răsplata rugăciunii?
Dragul meu frate,
Ultimii doi versete din sura Zilzal sunt caracterizate de un stil de exprimare care necesită mai multe interpretări.
Iată cum:
Oare fiecare va vedea faptele bune și rele pe care le-a săvârșit, sau va vedea recompensele acestor fapte? Evaluând problema în contextul integral al Coranului, în acea zi fiecărui om i se vor arăta cu siguranță toate faptele bune și rele, mari sau mici, pe care le-a săvârșit în lumea aceasta, și astfel va înțelege ce fel de viitor s-a pregatit prin voința sa liberă, și va constata că nimic nu este, și nu poate fi, ascuns de puterea și cunoașterea lui Dumnezeu.
Privind recompensele acțiunilor: dacă păcatele săvârșite au fost iertate prin pocăință și rugăciune de pocăință, cu o remușterire sinceră, atunci în Ziua Judecății nu se va mai lua în considerare pedeapsa pentru ele. Se va arăta doar celui care le-a săvârșit, iar lui se va comunica că pocăința și rugăciunea de pocăință au fost acceptate.
(Celal Yıldırım, Comentariu la Coran, 13/6941).
Ibn Masud (r.a.) oferă o explicație în acest sens:
„În Ziua Judecății, fiecărui om i se va prezenta cartea faptelor sale, și va găsi acolo înregistrate toate faptele sale. Apoi i se va spune omului: „Încearcă să te uiți din nou la cartea ta”. Și omul, uitându-se a doua oară la cartea sa, va vedea că păcatele sale au fost şterse, şi se va bucura mult.”
(Ali Küçük, Besairu’l-Kur’an, comentariu la versetul 8 din Sura Zilzal)
Pecatenele nu anulează valabilitatea rugăciunii sau răsplata pe care o primim, nici nu o reduc. Însă, dacă inima, murdărită de păcate, nu este curățată prin pocăință, împiedică simțirea binecuvântării pe care o primim din rugăciune și alte acte de cult. În acest context, lucruri precum cele menționate în hadisuri, cum ar fi că răutatea (gıybet) anihilează faptele bune, se referă la faptul că, întrucât răutatea reprezintă o încălcare a drepturilor altora, persoana răutatea căreia a fost comisă va lua o parte din răsplata celui care a comis-o în Ziua Judecății, recăpătând astfel drepturile sale. Prin urmare, răsplata celui care a comis răutatea va fi diminuată. Aceeași situație este valabilă și pentru alte încălcări ale drepturilor altora.
Păcatele iertate nu vor fi văzute în registrul de conturi decât de cel căruia i-au fost iertate. De asemenea, păcatele săvârșite în secret vor rămâne secrete, cu excepția cazului în care afectează drepturile altora. Saîd Nursî Hazretleri, Cenâb-ı Hakk’ın
Settâr
și
Ğaffâr
Numele Sale sunt considerate un scut împotriva defectelor și păcatelor; numai căutând refugiu la El, Dumnezeu acoperă, ascunde și iartă păcatele.
(Lem’alar, p. 59; Mesnevî-i Nûriye, p. 113)
„Tot poporul meu este iertat, cu excepția celor care nu se rușunesc să săvârșească păcatul în public. Cine săvârșește un păcat noaptea, iar Allah îl acoperă, apoi se ridică dimineața,
‘Aseară am făcut asta și asta’
Cel care spune asta este din categoria celor care nu se rușunesc să comit cărnișe păcate. Dumnezeu acoperă păcatul lui noaptea, iar el se ridică dimineața și ridică acoperirea pe care Dumnezeu a pus-o.
(Riyazu’s-Salihin, 24; Jamiu’s-Saghir, 3000)
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
