– Indică traiectoriile planetelor care urmează calea stelelor lor și care se rotesc simultan în jurul stelelor respective?
Dragul meu frate,
„Jurământ pe cerul plin de constelații stelare delimitate, voi rostiți cuvinte contradictorii!”
(Zariyat, 51/7-8)
Explicarea versetului:
Prin jurământul pe o caracteristică evidentă a cerului, parte a ordinii mărețelor creații, necredincioșii sunt invitați la o reflecție consecventă. Apoi, se prezintă o descriere a durerii pe care o vor suferi în viața de apoi cei ipocriți și nepăsători, care, deși recunosc existența unui Creator al universului, nu sunt sinceri când vine vorba de ascultarea chemării Sale, refuzând să creadă în Ziua Judecății, centrală în mesajele Profetului, din cauza opoziției acestei credințe față de tradițiile și interesele lor.
Autorii de cărți de astronomie ne reamintesc că, spre deosebire de ceea ce se crede în general, nu avem nevoie de un telescop pentru a studia cerul și a deveni astronomi amatori, precizând că la început tot ce ne trebuie sunt ochii noștri și un cer senin. Observarea cerului era parte integrantă a vieții de zi cu zi pentru primii destinatari ai Coranului, care ocupă o poziție specială în acest context. Climatul cu cer senin pe cea mai mare parte a anului, și faptul că viața se desfășura în general în spații deschise, cu excepția perioadelor de protecție împotriva soarelui sau a ploii, îi determina să observe atent cerul și corpurile cerești, în special noaptea.
Într-adevăr, efectele acestui fapt sunt clar vizibile în literatura arabă. Așa cum se întâmplă în multe sure revelate în perioada meccana, și aici, în timp ce se fac anumite avertismente importante, în versetul 7 se face jurământ pe cer, sugerând că ascultătorii ar trebui să mediteze mai atent asupra acestor lucruri. Fără îndoială, această posibilitate nu este limitată la oamenii dintr-o anumită perioadă și geografie, ci este deschisă tuturor celor care vor pleca de la indiciile oferite de Coran, și în special…
„accesul la cunoștințe științifice”
Este disponibil în cantitate mai mult decât suficientă pentru cei care au acces la el.
care este menționat în versetul 7 ca atribut al cerului,
„Este plin de roi stelari delimitate.”
pe care am tradus ca
„zâtü’l-hubük”
Exprimarea a fost explicată în diverse moduri. În această exprimare,
hubük
înțelesul etimologic al cuvântului
„A întări, a consolida prin legare strânsă; a țese o pânză strânsă, rezistentă și frumos.”
Hubük,
„habîke”
sau
„hıbâk”
este forma plurală.
Primul,
„tesatura tesuta cu grija si maestria, cu dungi, cu dungi ondulate”
înseamnă.
Hıbâk
da
„ondulație sau undișor pe mare sau pe nisip, provocat de o suflăre blândă de vânt”
înseamnă.
Și pentru ondulațiile care apar din cauza părului prea buclat sau din cauza ondulării acestuia.
(a „hıbâk”ului)
(în plural)
„hubük”
se folosește cuvântul.
Armura își trage originea din acest cuvânt, din cauza modului în care inelele sunt împletite.
„mahbûke”
este calificat ca.
Majoritatea exegeților spun că acest cuvânt
„în dungi, cu dungi, împletit”
din cauza conținutului său semantic, este un atribut al cerului
„zâtü’l-hubük”
la finalizare
„a avea drumuri bune”
au dat un sens.
Unii dintre exegeții din acest grup interpretează acest verset ca:
traiectoriile stelare, formele create de stele pe cer sau galaxii (galaxii)
în timp ce unii interpretează acest lucru ca, alții îl interpretează ca
calea spre cunoaștere; căi care indică unitatea, puterea, cunoașterea și înțelepciunea Creatorului Suprem
a comentat că se referă la.
Mulți dintre exegeții din epoca Sahabălor și a Tabi’inilor au interpretat acest cuplaj ca:
„de o frumusețe și o formă perfectă”
și
„de construcție robustă”
au atribuit sensuri.
Unii dintre ei, de asemenea.
„Hubük” se referă la stele, care decoră cerul ca un broderie.
este de părere că nu a fost indicat nimic.
Având în vedere toate aceste interpretări, mesajul conținut în versetele 7 și 8 poate fi exprimat astfel:
Diversele corpuri cerești, sisteme și regulile de mișcare asociate cu acestea, precum și echilibrul solid, fin și artistic pe care le conține cerul, această diversitate și frumusețe care își păstrează existența într-o armonie incredibilă, indică cu siguranță o singură putere.
Prin urmare, ceea ce se cuvine oamenilor este să găsească unitatea în diversitate și multitudinile, să evite cuvintele și acțiunile inconsecvente, iar consecința naturală a acestui fapt este să slujească doar lui Dumnezeu, singur și unic.
Trebuie remarcat că ceea ce este criticat și condamnat în versetul 8 nu este urmarea unor metode diferite sau deținerea unor opinii diverse, ci faptul că politeiștii, pe de o parte, afirmau că cerul și pământul au fost creați de Allah, iar pe de altă parte, venerau idoli; pe de o parte, negaeau resurecția de după moarte, iar pe de altă parte, sperau că idolii vor intercede pentru ei în viitor, manifestând astfel atitudini și practici care implicau acceptarea vieții de după moarte; pe de o parte, recunoșteam credibilitatea și virtuțile Profetului, iar pe de altă parte, îl acuzau de minciune în privința revelației; și mai mult, făcând acest lucru,
poet, vrăjitor, magician și nebun
la fel ca pentru Coran,
poezie, magie și povești din vechti timpuri
este faptul că ei aduc în discuție afirmații contradictorii.
Unii primii exegeți au fost de părere că acest verset se adresează tuturor oamenilor, indiferent de credință, fie ei credincioși sau necredincioși, și că el ar trebui interpretat ca „Unii cred, alții necred, unii consideră că este adevărat, alții că este fals”.
(Taberî, XXVI, 189-191; Zemahşerî, IV, 26-27; İbn Atıyye, V, 172-173; Râzî, XXVIII, 197-198; Elmalılı, VI, 4528-4529)
(vezi Comentariu al Direcției Religii, Calea Coranului: V/71-73).
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
