Dragul meu frate,
Prima condiție pentru a intra în rai este să ai credință.
O persoană credincioasă, chiar dacă comite păcate, va intra în rai după ce își ispășește pedeapsa. Orice necaz, boala sau calamitate care i se întâmplă unei persoane contribuie la diminuarea păcatelor sale.
La fel, chinurile pe care le suferă în mormânt îi reduc păcatele.
Gradele de păcat, măsura lor, variază de la persoană la persoană. De aceea, unii oameni își ispășesc pedeapsa în mormânt și apoi merg direct în rai.
Iar cei care au multe păcate și multe pedepse,
Unii vor fi pe câmpul adunării, alții vor fi la poarta iadului, iar alții vor intra în rai după ce vor fi rămas în iad, în funcție de gradul de gravitate a păcatelor și a greșelilor lor.
Deci, depinde de fiecare persoană și de situația sa. Să știm că Dumnezeu este drept, nu comite nedreptăți. Fiecare va suferi pedeapsa proporțională cu faptele sale.
Așteptăm iertarea și mila Lui.
Un om care a murit acum mii de ani nu va suferi aceleași chinuri în mormânt ca un om care moare acum. Nu contravine acest lucru justiției divine?
1.
Potrivit profetului (pace fie cu el), chinul mormântului este destinat credincioșilor păcătoși și celor care mor ca necredincioși.
2.
Indiferent că este credincios sau necredincios, orice i se întâmplă va conduce la iertarea păcatelor sale. Boli, necazuri, suferințe, necazuri de tot felul contribuie la diminuarea păcatelor oamenilor.
Un credincios trăiește în lumea aceasta ca un păcătos, dar necazurile pe care le întâmpină vor diminua păcatele sale. Chinurile pe care le suferă în mormânt vor fi, de asemenea, ispășire pentru păcatele sale, le vor sterge.
La fel, Allah, fiind drept cu adevărat, consideră că necazurile care îi pândesc pe robii necredincioși duc la diminuarea chinurilor lor în iad. Dintre doi necredincioși care au săvârșit același păcat, dacă unul suferă necazuri, iar altul nu, chinul celui care suferă va fi mai ușor decât al celui care nu suferă.
Întrucât necredinciosul va rămâne în iad pentru totdeauna, nu va intra în rai, dar durerea și chinurile pe care le-a suferit fie în această lume, fie în mormânt, vor atenua severitatea chinurilor din iad.
Prin urmare, cel care petrece mult timp în mormânt și suferă mult nu va fi în situație mai rea decât cel care petrece puțin timp și suferă puțin. Poate că în viața de apoi va fi mult mai mulțumit de situația sa.
3.
Viața oamenilor și unitățile de timp pe care le trăiesc nu sunt aceleași. De exemplu, într-un vis de doar câteva minute, pot trece zile, luni și ani. Uneori, nici măcar nu ne dăm seama cum a trecut o noapte, parcă am adormit și ne-am trezit imediat.
O persoană care intră în mormânt devreme, ca în acest caz, ar putea să pară că s-a trezit recent în viața de apoi. Pe de altă parte, altcineva ar putea să rămână în mormânt timp de câțiva ani, dar să sufere ca și cum ar fi rămas acolo timp de mii de ani.
Așadar, aplecarea în mormânt mai devreme sau mai târziu poate varia în funcție de persoană, de păcatele sale și de situația sa. Dumnezeu poate crea o stare asemănătoare somnului sau visului și acolo.
4.
Severitatea chinului poate varia.
Așa cum un volt nu este egal cu un milion de volți, nici lumina unei lumânări nu este egală cu lumina soarelui. La fel, în mormânt, pot exista suferințe diverse și variate, în funcție de situația fiecăruia. Cineva care ajunge târziu în mormânt poate suferi suferințe intense în scurt timp, la fel ca cineva care ajunge devreme.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
