Dragul meu frate,
Cele patru porți în cauză sunt porțile.
Nu există nimic în contradicție cu Ahl-i Sunnet în acestea. Toate sunt preluate din diferite învățări ale Coranului.
Adevărul este următorul: Sharia este soarele, iar celelalte sunt razele sale.
Este o sursă care cuprinde toate învățăturile Coranului și Sunnah. Prin urmare, aceste porți nu trebuie considerate ca porțile unor palate independente, ci ca porți care conduc toate spre palatul Sharia.
Această clasificare implică o interpretare a diferitelor prevederi ale Sharia. De exemplu, la fel cum Sharia prevede ca cineva care te lovește cu palma să primească palma înapoi, ea predicează și că ar trebui să-l ierți.
Pe de altă parte, un hadis-i kudsi (relatare din tradiția profetică) ne informează că fundamentul ordinelor sufistice (tarikat) constă în apropierea de Dumnezeu prin urcarea treptelei, prin intensificarea rugăciunilor suplimentare (nafila).
Prin urmare, ordinul sufic nu este scopul în sine, ci un mijloc de a se apropia de Dumnezeu, de a câștiga harul Său. Întrucât îndeplinirea obligațiilor religioase (farz) are prioritate, un membru al unui ordin sufic, indiferent de cât de meticulos îndeplinește ritualurile ordinului, va avea mai multe pierderi decât câştiguri dacă neglijează îndeplinirea obligațiilor religioase.
Prin urmare, atât ordinul sufic (tarikat) cât și profesia de căutător al adevărului (hakikat) sunt mijloace, instrumente. Scopul principal pe care se vizează prin intermediul lor este punerea în practică a poruncilor Coranului și dobândirea unei mai mari sensibilități în privința respectării Sunnei (tradiției profetice).
Omul poate obține mari răsplauty prin repetarea mai frecventă a rugăciunilor (zikr) și prin îndeplinirea mai multor rugăciuni suplimentare (nafila). Însă, rezultatul real pe care îl va obține din acestea este să fie mai atent la poruncile și interdicțiile lui Allah, să-și îndeplinească rugăciunile cu pace și smerenie, să dea zeciuiala (zakat) cu dreptate, să nu se mulțumească cu atât, ci să mărească darurile de caritate (sadaqa), în scurt, să se conformeze mai mult la legea religioasă (sharia).
Atâta timp cât o ordin religios servește și facilitează acest scop, ea reprezintă o mare sursă de binecuvântare și merit spiritual pentru om. O persoană care se comportă „formal” în privința respectării Sharia (legii islamice) și arată adevărata ei sensibilitate în rugăciunile ordinului, nu a atins adevărata esență a ordinului.
Oamenii care încearcă să înțeleagă adevărul universului, al ființei umane și al evenimentelor din acest lume, să învețe înțelepciunea lor, primesc o mare răsplansă pentru aceste reflecții și eforturi. Însă, aceste eforturi, aceste reflecții nu sunt scopul principal. Dacă ele conduc pe individ la o mai mare conformitate cu Sharia (legea islamică), atunci căutarea adevărului își atinge scopul. Deci, la fel ca tarikat (calea sufistică), căutarea adevărului va servi Sharia și va ridica omul la rangul său.
De fapt, științele care sunt scopul în sine sunt cele legate de credință, cult, moralitate și virtute. Alte științe capătă valoare în măsura în care contribuie la acestea. Atât pentru cei care urmează calea tariqatului, cât și pentru cei care urmează calea hakikatului, calea spre ascensiunea spirituală trece prin fidelitatea deplină față de sharia.
Se împarte în două ramuri: credința și acțiunea. Cu alte cuvinte, se va avea o credință puternică, iar lumea acțiunilor va fi organizată în conformitate cu această credință.
În concluzie, să rezumăm din scrierile lui Bediüzzaman Hazretleri subiectul gradelor și scopurilor Sharia, Tariqat și Hakikat:
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
