Dragul meu frate,
Rugăciunea și cererea de ploaie sunt acte de cult. Lipsa de ploaie este momentul propice pentru îndeplinirea acelui act de cult.
Altfel, acel cult religios și acea rugăciune nu sunt să aducă ploaie. Dacă ar fi doar cu acel scop, rugăciunea, acel cult religios nu ar fi sincer, deci nu ar fi demn de a fi ascultat.
Așa cum apusul soarelui este momentul rugăciunii de seară.
sau
Eclipsurile solare și lunare sunt momentele în care se efectuează două rugăciuni speciale, numite rugăciuni de eclips solar (küsuf) și eclips lunar (husuf).
Adică, întrucât acoperirea versetelor luminoase ale nopții și zilei conduce la proclamarea măreției lui Allah, Dumnezeu Înalt Învrednicit invită robii să-L adune în rugăciune în acel moment. Altfel, acea rugăciune,
(a cărei deschidere și durata sunt determinate prin calcul astronomic)
Nu este vorba despre deschiderea Lunii și a Soarelui. La fel ca în cazul lor, lipsa de ploaie este momentul rugăciunii de ploaie. Dumnezeu Înalt Învrednicit invită robii să se roage și să facă rugăciuni în acel moment. Lipsa de ploaie devine momentul acelei rugăciuni. Altfel, acele rugăciuni nu sunt pentru ca ploaia să cadă. Din acest punct de vedere, lipsa de ploaie nu trebuie privită neapărat ca o pedeapsă.(1)
Omul, care are nevoie de ploaie și este incapabil să o aducă, conștientizând că această nevoie poate fi satisfăcută doar de mila divină, se refugiază la Dumnezeu și se adăpostește la El. Ca și în orice altă formă de rugăciune, în rugăciunea pentru ploaie se urmărește satisfacerea voinței lui Dumnezeu. La finalul rugăciunii, se roagă lui Dumnezeu să-i scape de calamitatea secetii, cerând ajutor de la El.
Deși rezultatul aparent al rugăciunii pentru ploaie este că vine ploaie, rezultatul real, cel mai benefic, fructul cel mai bun și dulce este următorul:
Toți înțeleg în acea situație că nu tatăl, casa sau magazinul îi dau de mâncare, ci un Ființă care, probabil, le vede nevoile și le dă de mâncare, care dispune de mari nori ca de bureți și de suprafața pământului ca de un câmp, îi hrănește, le dă de mâncare. Chiar și un copil mic, obișnuit să implore mama când are foame, în rugăciunea de ploaie, înțelege în mintea lui mică acest sens mare și larg: o Ființă care administrează lumea ca o casă, hrănește atât pe mine, cât și pe acești copii, cât și pe mamele noastre, le dă de mâncare. Dacă nu ar fi ea, ceilalți nu ar fi de niciun folos. Prin urmare, trebuie să implorăm pe Ea, spune copilul cu credință deplină. (2)
Întrucât lipsa de ploaie este un semn că a sosit momentul rugăciunii,
Este necesar să se continue rugăciunea până la încheierea acestui timp. Cu alte cuvinte, lipsa de ploaie, care este condiția necesară pentru îndeplinirea rugăciunilor, va înceta doar odată cu căderea ploii. Prin urmare, nu se ar trebui să se abandoneze rugăciunea după o singură încercare din cauza lipsei de ploaie, ci se va continua până la încheierea acestui timp, adică până când va ploua.
Note de subsol:
(1) vezi Bediüzzaman, Sözler, Cuvântul al 23-lea.
(2) vezi Emirdağ Lahikası-I, Scrisoarea 14.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
