Se poate vorbi de hijab (recat) cu îmbrăcăminte transparentă (care lasă să se vadă ce se află sub ea) și strânsă?

Detalii despre întrebare

Există persoane care poartă vălul, dar doar vălul, iar hainele pe care le îmbracă sunt de o tristețe inimaginabilă, nu mai am nevoie să explic. Vă rog să evaluați această situație.

Răspuns

Dragul meu frate,


SE POATE FI MODESTĂ CU ÎMBRĂCĂMINTE TRANSPARENTĂ?

Vreau să subliniez mai întâi un aspect fundamental. Ulterior voi trece la detalii. Iată:



Omul nu este capabil să aplice o regulă.

Poate că trăiește în greșeală. Ceea ce este important aici nu este să apere greșeala pe care a comis-o, ci să recunoască adevărul.

Dacă ar face asta, ar salva situația de a se agrava și mai mult. Ar dobândi o virtute, aceea de a recunoaște adevărul în loc să apere greșeala. Ar salva credința sa.

Dacă

„Eu trăiesc în greșeală, deci să apăr greșeala în care trăiesc, să mă îndrept spre a nega adevărul.”

Dacă se întâmplă asta, situația devine mult mai gravă. Cineva care trăiește în păcat, în greșeală, nu mai este credincios care crede în adevăr; el se poate regăsi ca un negator care apără greșeala și se opune adevărului. Iată de unde provine pericolul.

Deci, omul nu ar trebui să apere greșelile pe care le-a comis, nici să nege adevărul pe care nu a putut să-l pună în practică.

în schimb, ar trebui să recunoască și să accepte adevărul, spunând: „Va veni o zi în care voi pune în aplicare acel adevăr”, astfel încât să rămână cel puțin un credincios păcătos, să nu devină un necredincios care se abate spre necredință.

De fapt, puțini suntem cei care, în prezent, aplicăm în viața noastră toate adevărele. Toți avem lipsuri și imperfecțiuni, și în recunoașterea acestui fapt, noi, ca femei, ne rugăm de Rabbul-ulomului (Dumnezeu) de iertare, păstrând intenția și hotărârea de a compensa, vreodată, lipsurile noastre. Având în vedere acest aspect, aruncând o privire asupra modului în care ne îmbrăcăm, ca femei, două cuvinte dintr-un hadit ne dau de gândit. Profetul, avertizând despre îmbrăcăminte care ar priva de mila divină, a folosit aceste două cuvinte:


Îndurite, nepăsătoare!…


Sunt îmbrăcați, dar sunt goi.

Deci, vorbim despre provocări și expuneri la vedere, ca și cum ar fi fost dezgosti.


Cum este posibil?

Ori sunt complet transparente, adică transparente, arătând exact ce se află sub ele. Ori sunt extrem de strâmte. Lipite de corp, lasă să se simtă complet contururile corpului, evocând sexualitatea.


Cum ar putea fi asta adevărat?

Îmbrăcămintea nu arată ce se află sub ea, nu devine un mijloc prin care privitorul să observe și să fie curios cu privire la contururile corpului pe care îl acoperă; este largă, adică largă și lungă.

Însă nici nu ar trebui să fie atât de lungi încât să se tragă pe jos. Căci hainele și mantourile cu capetele care se trag pe jos sunt un semn de mândrie, iar în timp ce mășcorește și adună murdăria de pe jos, pot să provoace dezgust și ură celor care le văd. A face ca o haină frumoasă să arate atât de urât nu cred că este bine.

Nu ne amestecăm în modul de îmbrăcăminte al nimănui. Însă nu avem dreptul să lăsăm fără răspuns întrebările cititorilor noștri. Așa cum am spus de la început,


Să aflăm adevărul.

Să fim susținători, chiar dacă nu-l aplicăm.

Să arătăm virtutea de a recunoaște adevărul, spunând că vom trăi o zi, să nu cădem în situația celor care neagă. Căci în recunoașterea greșelii este o virtute. Dar în negația adevărului nu este virtute.


Într-o stare de neghilare

Este vorba despre miros de blest.

Cel puţin credinţa trebuie salvată, chiar şi dacă persoana este păcătoasă, ea trebuie să-şi păstreze credinţa.

Cred că nu este necesar să lungim discuția despre îmbrăcăminte. Profetul (s.a.v.) a spus pe scurt și la obiect despre acest subiect:


„Kâsiyâtün, âriyâtün!..”

Doamnele nu ar trebui să se îmbrace în aşa fel încât să pară că nu sunt îmbracate. Cu alte cuvinte, ar trebui să evite să afişeze imagini provocatoare şi exhibitioniste în haine transparente.


Îmbrăcăminte care aduce pace conștiinței,

Este vorba despre îmbrăcăminte de lungime și largime care să nu atragă atenția sau să provoace privirile indiscrete. Aceasta este măsura pe care o vom propune celor care o solicită. Cei care nu o solicită, bineînțeles, vor alege ce vor.

Îndoielinice, atât rai, cât și iad sunt adevărate.

Adevăratele femei conștiente au datoria de a se ruga pentru astfel de oameni și de a le explica adevărul.


(vezi Ahmed ŞAHİN, Noua Catehezia a Familiei, Editura Cihan)


Cu salutări și rugăciuni…

Islamul prin întrebări

Maj Palune Pućhimata

Pućhipen E Divesesqo