– De ce a fost numit Zinnun, adică „cel cu peștele”, care era porecla profetului Iona?
Dragul meu frate,
Zinnun al-Misri,
Este una dintre marii sfinți care au trăit în Egipt. Numele său
Sevban ibn Ibrahim
Numele său era Abu’l-Fayz, poreclele Zunnun, iar adjectivul derivat din locul de origine era Misri. S-a născut în anul 155 AH / 772 AD. A decedat în Egipt în anul 245 AH / 859 AD. A fost îngropat lângă Amr ibn al-As, salahul-din. Este imamul mezhebului Maliki.
Malik ibn Anas
este elevul lui/a lui.
Zunnun
Este un călător, un căutător al cii adevărtă, un cunoscător al hadith-urilor, un călugar căruia i se atribuie calitatea de mentor al sufizilor, care a călătorit atât de mult încât este considerat un călător al cii adevărtă, o personalitate misterioasă în lumea sufiză prin cuvintele și poveștile sale.
„Zunnun”
numele,
„omul care deține peștele”
înseamnă „cel care aduce vestea cea bună” și este numele profetului Iona (as), menționat în Coran, și este un apelativ.
Zunnun
Alegerea numelui de Abu’l-Feyz Sevban Mısri ca poreclit se datorește unui incident petrecut în timpul unei călătorii maritime, când o pungă plină de bijuterii aparținând unui comerciant a dispărut de pe vaporul pe care se afla. Cei de pe vapor,
„Tu ai luat-o!..”
încep să-l calumnieze, să-l insulteze și să-l tortureze. Întrucât era nevinovat, a vrut să se salveze prin rugăciune. Rugându-se lui Dumnezeu, mii de pești cu o bijuterie în gură au ieșit imediat la suprafața apei. A luat una dintre bijuterii din gura peștilor și a dat-o celor de pe corabie. Văzând acest lucru, hoțul de fapt a adus punga și a predat-o. Apoi
Zunnun al-Mısri
este eliberat de tortură. Din acest motiv, numele lui este,
proprietar de pești, pescar
în sensul de
„Zunnun” (Zinnun, Zennun)
a fost declarat.
Care a fost mijlocul prin care mulți au atins fericirea în lumea de acum și în viața de apoi.
Zunnun al-Razi
Era un amant al Dreptății, un prieten al celor aflați în necaz, consolare pentru cei aflați în groază și dorința celor lipsiți de speranță.
Iată câteva din cuvintele lui pline de înţelepciune:
Corupția are șase cauze:
– Slabiciunea intenției în privinta vieții de apoi.
– Este ca și cum corpul ar fi captiv al diavolului.
– Îndeplinirea unei dorințe de lungă data, chiar dacă moartea este iminentă.
– Așeza pe primul loc aprobarea omului în locul aprobării lui Dumnezeu,
– A renunța la sunetă, urmând propriilor dorințe și capricii.
– A nu se remarca calitatile celor care se disting, ci a se cauta defectele lor.
„Îl mâhneste că trei lucruri nu se găsesc împreună, și el spunea:
„Cunoștință este, dar nu există acțiune. Acțiune este, dar nu există sinceritate. Sinceritate este, dar nu există supunere.”
„Ce trebuie să facă cineva pentru a vindeca o inimă frântă?”
când sunt întrebați, ei dau următorul răspuns:
„Trebuie să faci cinci lucruri: să mănânci mâncare halal și în cantitate moderată, să citești Coranul, să vorbești cu oameni drepți, să te rogi noaptea, să plângi la răsăritul soarelui.”
„Cine protejează cel mai bine inima?”
când au întrebat:
„Cel care stăpânește cel mai bine limba.”
der.
„Prietenul care eliberează omul de dorințele sale este în număr de doi. Este cel care păzește ochii și urechile lui.”
„Semnele bolii inimii sunt patru. Prima: nu găsește bucurie sau satisfacție în rugăciune. A doua: nu se teme de Dumnezeu. A treia: nu privește lucrurile și creaturile cu ochi de înțelepciune. A patra: nu beneficiază de cunoștințele și sfaturile pe care le aude.”
„Îngădui-ți prietenia cu cineva care să nu se schimbe odată cu tine.”
„Fiecare organ are propria sa pocăință. Pocăința inimii și a sufletului este renunțarea la pofta. Pocăința ochilor este a nu privi la ce este interzis. Pocăința limbii este a se abține de la vorbe rele și de la răutățile. Pocăința urechilor este a nu asculta vorbe rele. Pocăința picioarelor este a se feri de a merge în locuri interzise.”
„Din ce motiv intră omul în rai?”
când a fost întrebat/ă;
„Cu cinci lucruri:
O sinceritate lipsită de răutate, o efort lipsit de leneșenie, amintirea lui Allah, Atât de Înalt, Atât de Glorios, în secret și în public (în stare de vigilence), pregătirea drumului, pregătirea pentru moarte, asteptarea morții, judecarea de sine înainte de a fi judecat.”
a comandat.
Muhyiddin-i Arabî, care povestește viața lui Zünnûn-ı Mısrî
„Steaua Luminosă despre Virtuțile lui Zinnun al-Misri”
Are o carte cu acest nume. Această lucrare, pregătită prin selecția de anecdote și cuvinte ale lui Zunnun al-Misri, a fost pregătită pentru publicare de Dr. Ali Vasfi Kurt, pe baza manuscriselor găsite în Biblioteca Palatului Topkapi și Biblioteca Universității Leiden.
„Portretul unui Sufi – Zunnun al-Misri”
a fost publicat sub numele de.
Surse:
Enciclopedia Sfintilor, 12/385, İhlâs G.Holding a.ş.
Hilyet-ül-Evliyâ, 9/333.
Tezkiret-ül-Evliyâ, pag. 23.
Enciclopedia Cărturilor Islamici, 3/337.
Portretul unui Sufi – Ibn Arabi – Editura Gelenek.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
