Există vreun hadith care să spună: „În Ziua Judecății, picioarele lui vor fi mai grele decât muntele Uhud”?
Dragul meu frate,
Într-o zi, în timp ce păștea turma, au venit doi călători. Călătorii i-au spus că sunt însetați și l-au rugat să le dea lapte. Tânărul păstor le-a răspuns:
Atunci, oaspeții au cerut ciobanului, care era încă un copil, o capră care nu a văzut niciodată un bărbat. Ciobanul a adus o capră cu acele caracteristici. Unul dintre oaspeți a ținut capra, a rostit o rugăciune, apoi a început să o lăptească, deși capra nu mai era în perioada de lactație. Aparent, zerii caprei s-au umplut brusc cu lapte… Au adus un bol și l-au umplut cu lapte. După ce au băut pe rând laptele, stând la rând, și-au stins sete. Apoi, cel care a lăptat capra a rostit din nou o rugăciune, iar capra a revenit la starea ei normală.
Fără să știe că persoana din fața lui era Profetul lui Allah (pace fie cu el) și că cel de lângă el era Abu Bakr (ra), tânărul păstor a întrebat cu emoție:
Profetul, cu mâna sa binecuvântată pe capul păstorului, i-a spus:
a răspuns.
Și acest copil, care era păstor, a fost binecuvântat cu rugăciunile profetului Mahomed în momentul în care a îmbrățișat Islamul, iar mai târziu a excelat în recitarea Coranului, depășind toți ceilalți călăreți, și a intrat în istorie ca unul dintre călăreții profetului.
Da, acest păstor inocent și sensibil era A (ra). Astfel, el a obținut onoarea de a fi printre primii musulmani.
Într-o perioadă în care opresiunea politeiștilor la Mecca s-a intensificat, Companioni s-au adunat și s-au plâns că nu puteau recita Coranul în public împotriva Qurayshilor. Abdullah a spus:
a spus. Alții:
au răspuns. Au spus că preferă ca Coranul să fie recitat de cineva cu o tribi puternică și o genealogie respectabilă. Abdullah:
Apoi a plecat și a mers în locul unde se adunaseră politeiștii din Quraysh, în apropiere de Kaaba. A început să recite din sura Al-Rahman, cu Bismillah (în numele lui Allah).
Politeiștii, surprinși de situație, au reacționat cu furie, au alergat imediat la Abdullah și au început să-l lovească în față și în ochi. Dar Abdullah nu a încetat să citească. Mai târziu, s-a întors la prietenii săi. Când aceștia au alergat îngroziți la el, Abdullah a spus:
Încă de tânăr și fragil, Abdullah, care a atins secretul credinței și a dobândit o putere spirituală capabilă să provoace lumea întreagă, a demonstrat clar că nu acordă importanță liderilor presupuşi ai Meca, umilindu-i pe toți. Prin urmare, scopul a fost atins. Din acest motiv, Sahabii nu au considerat oportun ca Abdullah să se întoarcă a doua zi și să se expună din nou pericolului.[1]
(ra) a fost printre Sahabi care au avut privilegiul de a emigra de două ori. Când torturile politeiștilor au devenit insuportabile, a emigrat în Abisinia. Dar nu a putut suporta dorul Profetului. După un timp, s-a întors la Mecca. Iar când a fost dată permisiunea de emigrare, a emigrat la Medina. Profetul (s.a.v.) l-a luat ca frate.
Profetul, pace fie cu el, l-a aşezat pe Abdullah într-un loc adiacent moscheii. Din acest motiv, era mereu la dispoziția Profetului. Abdullah (ra) mergea mereu alături de Profet, îl ajuta să-și pise pantofii, purta bastonul, perna, parfumul și alte obiecte personale, precum și misvak-ul (șuvița de arbore de miswak). Când Profetul dormea, Ibn Mas’ud îl trezeștea. De aceea, titlul său printre Sahabi era… Abdullah era atât de apropiat de Profet, încât primii veniți la Medina îl credeau membru al familiei Profetului… Unul dintre cei mai cunoscuți Sahabi (ra) care au venit la Medina după cucerirea Hayberului, a spus despre asta:
[2]
Când a fost întrebat cine era cel mai apropiat de Profetul Muhammad (pace fie cu el) ca ghid, el a spus:
O altă relatare despre apropierea lui de Profetul Muhammad o aflăm de la Abdurrahman ibn Yazid. El spune despre acest aspect:
„Odată am mers la Huzeyfe al-Yaman (ra) și l-am întrebat. Profetul Huzeyfe a spus: ”
Abdullah recita Coranul cu mare frumusețe. Profetul nostru le recomanda companionilor să învețe Coranul de la patru persoane, iar una dintre ele era Abdullah.[3]
Potrivit unei tradiții consemnate de al-Buhari, Profetul Muhammad i-a cerut lui Abdullah să-i recite Coranul. Atunci Ibn Mas’ud a spus:
a întrebat. Profetul a răspuns:
a răspuns.
Ibn Mas’ud a început să recite. Când a ajuns la versetul care spune:
a spus; în acel moment, lacrimile îi curgeau din ochi…[4]
Abdullah ibn Mas’ud (r.a.) avea o poziție aparte alături de Profetul nostru. Odată, a spus:
[5]
Într-o altă zi, profetul Abdullah urcase pe un copru să culeagă ceva. Între timp, i-au rămas vizibile picioarele, care erau foarte slabe. Văzând asta, câțiva din ashabii au râs. Profetul (pace fie cu el) nu a aprobat acest lucru și a spus:
[6]
Ibn Mas’ud (ra) a participat la toate bătăliile alături de Profetul Muhammad (s.a.v.), arătând mare curaj. La Bătălia de la Badr, a decapitat pe Abu Jahl, pe care l-a găsit rănit, și i-a dus capul Profetului. A participat și la Bătălia de la Yarmouk, după moartea Profetului.
Abdullah, care făcea parte din grupul Sufă, era intim cu viața privată a Profetului, nu se despărțea de el decât în cazuri de necesitate, și-a dedicat întreaga viață Coranului și avea acces liber la Profet, avea o cunoaștere științifică inegalabilă. Avea o poziție deosebită, în special în domeniul exegesei coranice. El însuși spunea despre asta:
[7]
Ibn Mas’ud (ra) era de asemenea emin în cunoștința haditului. Era foarte precaut când relata hadituri. Pielea lui se schimba de culoare, palidă și roșu. De multe ori nu spunea cu certitudine, temându-se să-i atribuie fals. Iată câteva din haditurile relatate de el:
Profetul (pace fie cu el) a spus: După care, un om a întrebat:
a spus. Profetul (pace fie cu el):
a ordonat.[8]
[9]
[10]
[11]
Abdullah ibn Abbas avea o poziție deosebită și în jurisprudența islamică (fiqh). El a emis multe fatwa (decizii juridice). Un mare cărturar precum Abu Musa al-Ash’ari (ra) respecta cunoștințele sale în acest domeniu, spunând: „…”. Și Omar ibn al-Khattab (ra) îl lăuda spunând: „…”.
Abdullah (ra) era nu doar un mare cărturar, ci și un bun profesor… Învăța pe alții în cel mai bun mod posibil. Într-o adunare unde se afla și Ali, s-a spus: Ali a răspuns: „Da.”, și a spus.[12]
Tocmai din cauza acestei competențe a fost numit de Omar ibn al-Khattab ca profesor în Kufa. Apoi, a scris o scrisoare locuitorilor din Kufa, cu următorul conținut:
Cu ultima sa frază, Omar spunea că și el avea mare nevoie de Abdullah, dar totuși a preferat locuitorii Kufăi, oferindu-le posibilitatea de a beneficia de Ibn Mas’ud.
Ibn Mas’ud (ra), care a îndeplinit această sarcină în cel mai bun mod, a continuat să servească ca judecător și să dea fatwa în timpul califului Osman. A îndeplinit, de asemenea, funcția de funcționar al Beytülmal (casa de stat a musulmanilor). În acei ani, nevoile mujahidilor care luptau împotriva bizantinilor erau satisfăcute din Kufa. Ibn Mas’ud (ra) a îndeplinit bine și această sarcină. La sfârșitul califului Osman, când mișcările de sediție s-au răspândit, s-a întors în Hejaz.
Abdullah a căzut bol, apropiindu-se de moarte. Când Osman (ra) l-a vizitat, l-a întrebat ce probleme avea.
Așa a răspuns Abdullah ibn Mas’ud, iar când Osman l-a întrebat ce cere, el a spus că cere mila lui Allah. Atunci Osman a spus:
a întrebat. Răspunsul a fost scurt:
Atunci, Profetul Osman a spus:
La care a primit următorul răspuns:
[13]
Profetul Abdullah a decedat la vârsta de 64 de ani, în anul 32 al Hegeră. A fost înmormântat în Cimitirul Baki.
Două dintre cuvintele sale pline de înţeles sunt:
Abdullah (ra) a fost întrebat: „…”, și a răspuns:
Este cineva care spune: „Nu am opinie personală. Fac ce fac ceilalți. Dacă devin musulmani, devin musulman, dacă devin necredincioși, devin necredincios.” Dumneavoastră,
[1] Üsdü’l-Gàbe, 3: 257.
[2] Muslim, Fezâilü’s-Sahâbe: 110; Tirmizi, Menâkıb: 38.
[3] Tirmizî, Menâkıb: 38.
[4] Al-Buhari, Faḍāʾil al-Qurʾān: 32-33.
[5] Tirmizî, Menâkıb: 38.
[6] Tabakât, 3: 155.
[7] Muslim, Faḍāʾil al-ṣaḥāba: 115.
[8] Muslim, Iman: 147; Tirmizi, Birr: 60.
[9] Al-Buhari, Edeb: 69; Al-Mussulm, Birr: 105.
[10] Tirmizî, Zühd: 18.
[11] Al-Buhari, Al-Marda: 3; Al-Müslim, Al-Birr: 45.
[12] Üsdü’l-Gàbe, 259.
[13] ani.
(vezi Enciclopedia Sahabilor, Colegiu, Editura Nesil)
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
