Dragul meu frate,
De fapt, nu există niciun impediment religios ca un musulman sau o ordin religios să ia ca principiu de viață dragostea față de Hazrat Ali (ra). Condiția este să nu se cometa agresiuni împotriva altor Sahaba, să se respecte rugăciunile, posturile și celelalte obligații religioase conform Coranului și Sunnah. Adevărul este că un Alevi adevărat, care cunoaște și respectă Coranul și Sunnah, recunoaște doar pe Allah ca Dumnezeu. El se consideră membru al Islamului, recunoaște Profetul (s.a.v.) ca ultimul profet, iar Coranul ca ultima carte sfântă.
Singurul mod de a elimina această separare artificială este de a se supune luminii Coranului și de a-l recunoaște ca singura măsură. Într-adevăr, Dumnezeu Suprem a spus în Coranul Kerim:
„Țineți-vă cu fermitate de frânghia lui Allah, toți, și nu vă despărțiți de ea…”
Prin versetul (Al-Imran, 3/103), Allah poruncește tuturor musulmanilor să se reunească în jurul Coranului.
Având în vedere acest context, vom încerca să dăm un răspuns la întrebare.
Mai întâi trebuie să definim ce este alevismul, ca să putem judeca corect. Într-adevăr, ce este alevismul? Da, asta este întrebarea la care căutăm răspuns. Dacă am putea defini ce este alevismul, problema ar fi rezolvată.
– Alevismul nu poate exista în afara Coranului. Nu poate fi interpretat contrar Sunnei. Nu poate fi interpretat în mod contrar vieții Profetului (pace fie cu el). Alevismul cuprinde toate preceptiile religioase, cum ar fi rugăciunea, postul, pelerinajul la Mecca, zekâtul. Ceia ce pretind contrariul încearcă să instrumentalizeze Alevismul pentru propriile scopuri. Nu trebuie să cădem în capcana lor, nu trebuie să credem celor care încearcă să prezinte Alevismul ca o religie separată de Islam…
Dacă Alevismul este așa, nu avem nimic de reproșat. Îi privim ca pe frați de religie, ba chiar trecem cu vederea unele dintre defectele și lipsurile lor. Căci toți avem defecte și lipsuri în acțiunile noastre…
Dar nu este așa, ci alevismul este așa cum unii pretind… Adică:
– Dacă nu îndeplinesc rugăciunile, postul, zekâtul; dacă consideră că practicile religioase sunt doar o chestiune de inimă, de suflet, neagă cele cinci rugăciuni zilnice; dacă manifestă lipsă de respect față de califii rășidi ai Profetului (pace fie cu el) și încearcă să mențină vii ostilitățile prin reactualizarea unor evenimente istorice; dacă nu acceptă, în special, ghuslul (îndepărtirea impurităților) obligatoriu și nu consideră necesară spălarea după stare de impuritate, nu se poate numi pe astfel de oameni musulmani.
Dacă ei consideră Coranul ca cartea lor sfântă, dacă recunosc că sensul Coranului este explicat în Sunna, dacă îl iau ca model pe Profetul (pace fie cu el) și pe membrii familiei sale, atunci înseamnă că nu există o diferență fundamentală între noi. Este posibil să tolerăm alte diferențe.
Cel care acceptă obligațiile religioase este credincios. Cel care nu le acceptă este necredincios. Aflați acest lucru prin discuție și conversație. A judeca prematur, fără discuție, este a pronunța un verdict preconceput.
Un Alevi care îndeplinește aceste condiții este un om de credință. Din acest punct de vedere, la fel ca în toate grupurile, există musulmani și non-musulmani printre alevii.
Este datoria noastră să iubim și să respectăm persoanele pe care Profetul (pace fie cu el) le-a considerat vrednice de a fi ginși sau socri.
Click here for more information:
Care este cauza declinului Alevismului?
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
