–
Versetul 25 din Sura An-Nisa stipulează că pedeapsa pentru adulterul săvârșite de concubine căsnicite este jumătate din pedeapsa aplicată femeilor libere. Putem deduce din acest verset că pedeapsa pentru adulter în Coran este biciuirea?
Dragul meu frate,
Traducerea sintagma relevant din versetul în cauză este următoarea:
„Dacă o concubina comite adulteriu după căsătorie, pedeapsă/suferința aplicată este jumătate din pedeapsă/suferința aplicată femeilor libere.”
(Nisa, 4/25).
– Din grupul de deviaționiști
Extrovertii
, bazându-se pe acest verset, în Islam
Nu există pedeapsa cu lapidarea.
au susținut.
(vezi Razî, Nisabûrî, Şa’ravî, comentariul la versetul respectiv)
– Greutatea în înțelegerea formulării acestui verset a atras atenția cărturilor încă de pe vremuri, care au depus eforturi pentru a-l înțelege. Și noi vom încerca să răspunzăm extremiștilor, menționând atât opiniile lor, cât și anumite puncte care pot fi deduse din formularea versetului:
1)
Mai întâi, să precizăm că, conform majorității cărturilor islamiști/cărturilor Ahl-i Sunnet,
În Islam există pedeapsa cu lapidarea. Aceasta este o interpretare jurispridențială (i’jma).
Consensusul (ijma) este una dintre sursele de jurisprudență islamică.
2)
în formularea versetului
„Muhsanat”
cuvântul apare de două ori. Acest cuvânt înseamnă că cineva este căsătorit, dar înseamnă și:
femei libere
înseamnă, de asemenea. (Referire la versetul menționat la începutul textului)
„Muhsanat”
cuvânt nu se referă la femei căsătorite,
„liber”
a fost folosit în sensul de „femei care sunt”.
(Şa’ravî, comentariu la versetul respectiv)
Într-adevăr, acest sens este dat și în traduceri:
„Dintre voi, cel care nu este în stare să se căsătorească cu femei credincioase libere, să ia din cele credincioase pe care le are în posesie, din cele considerate ca robi.”
Din acest motiv, în ultima parte a versetului se folosește „
„Muhsanat”
și cuvântul „în același mod”
„liber”
înseamnă „femei”. Deoarece, conform regulilor gramaticale arabe, „el-Muhsanat” se află la începutul frazei.
„Mâna”
Suffixul este un element de predicat care se referă la cuvântul identic precedent.
(Ibn Kathir, comentariu la versetul relevant)
– De asemenea, conform regulilor gramaticale, dacă un cuvânt este folosit de două ori în același loc cu articolul definit „el” în forma determinată, al doilea cuvânt este identic cu primul.
Din acest motiv, în fraza relevantă a acestui verset se repetă
Prin „el-Muhasanat” se înțeleg femeile libere.
înseamnă.
(vezi al-Şanqīṭī, Advau’l-Anbā, comentariu la versetul în cauză)
3)
Întrucât decapitularea nu este posibilă, iar există hadituri autentice care arată că decapitularea a fost practicată, interpretarea acestui verset trebuie să fie conformă cu Sunna. Întrucât prevederea coranică relevantă este verbală, este deschisă la interpretări și posibilități. Prevederea decapitulării practicată în Sunna este, însă, acțională, nu este susceptibilă de interpretare. Prin urmare, formularea versetului trebuie înțeleasă în mod necontradictoriu cu prevederea Sunnei practicată. Prin urmare, în versetul…
„al-Muhsanat”
Este necesar să înțelegem cuvântul „femei libere” în sensul de femei care nu sunt căsnicite.
(cf. eş-Şa’ravî, ay)
– O interpretare care elimină aparenta contradicție dintre Sunna autentică și expresia versetului este mai potrivită cu spiritul Islamului și, din acest punct de vedere, reprezintă singura soluție.
– Deoarece există hadisuri autentice care arată că recm (pedepsa cu moarte prin stânuire) a fost practicat.
Iată un exemplu. Conform tradiției transmise de Abu Hureyra și Zayd ibn Khalid al-Juhani:
„Au venit în prezența Profetului doi beduini, și unul dintre ei a spus:
„O, Mesia lui Allah! Fiul meu a săvârșit adulteriu cu soția acestui om, pe care îl angajase ca muncitor. I-am dat acestui om o sută de oi și un rob ca răscumpărare pentru fiul meu. Apoi am întrebat pe savanți, și mi-au spus:
‘Fiului meu i-am aplicat pedeapsa cu o sută de bătaie cu biciul și exilul pe un an, iar soției lui am aplicat pedeapsa cu lapidare.’
au raportat.Profetul (care asculta pe om):
„Jur pe Allah, căruia aparține sufletul meu, că voi judeca acum printre voi conform cărții lui Allah, Marele Domn: cele o sută de oi pe care le-ai dat îți vor fi restituite, împreună cu sluga/robul; fiului tău i se vor aplica o sută de lovituri cu biciul și va fi exilat timp de un an.”
a spus, apoi s-a întors spre Üneys (el-Eslemî) și a zis:
„O, Unays! Mergi la soția acestui bărbat, și dacă mărturisește vina, pietrește-o!”
a spus. Femeia a mărturisit vina ei și a fost lapidată.” (
vezi Buhari, Hudud, 30; Muslim, Hudud, 25; Abu Dawud, Hudud, 25; Tirmidhi, Hudud, 8; Nasa’i, Kudat, 22; Ibn Majah, Hudud, 7; Darimi, Hudud, 12; Ibn Hanbal, 4/115-116)
– Un aspect remarcabil este că, conform acestui hadit autentic, Profetul, în timp ce aplica pedeapsa de o sută de bici pentru celibatari, aplica pedeapsa de lapidare femeilor căsnicite,
„Jur pe Allah, căruia aparține sufletul meu, că voi judeca acum printre voi conform cărții lui Allah, care este glorios.”
înseamnă că Profetul Muhammad, deși nu era explicit menționat în Coran, a explicat numărul de raka’e ale celor cinci rugăciuni obligatorii, cum să fie săvârșite și multe alte reguli legate de practicile religioase, în cadrul sarcinii de Tebyin/explicare a Coranului, la fel cum a înțeles pedeapsa de lapidare din semne care existau în Coran, dar pe care noi nu le-am văzut.
Așa se înțelege din conținutul acestor hadisuri autentice. Această adevărtate este a lui Imam Şafi’i.
„Sunetul Profetului este o explicație a Coranului.”
demonstrează cât de drept a avut în hotărârea sa.
4)
Imam Şafi’i, bazându-se pe acest verset, a afirmat că pedeapsa cu lapidarea nu se aplică concubinelor. Deoarece
recim
Întrucât înseamnă moarte, nu este posibil să se reducă la jumătate. Prin urmare, se vorbește despre o pedeapsă care poate fi redusă la jumătate, și anume
Pedepsa pentru femeile libere și necăsătorite este bătaia cu biciul.
Deci, în acest verset, singura condiție impusă este că
din cele cincizeci de bătaie, jumătate din pedeapsa de o sută de bătaie aplicată femeilor libere și necăsătorite
a fost menționat.
(vezi Ibn Kesir, verset)
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
