– Cum au interpretat cărturarii hanefiți versetele 12 din sura An-Nisa și 23 din sura Ar-Rad?
– Se știe că, conform jurisprudenței Hanefite, spălatul soției de către soț este haram (interzis). Dar versetul „Și dacă nu au copii, soțiile voastre, jumătate din averea lor vă aparține…” (Nisa 12) Dumnezeu, vorbind despre jumătatea averii soției care aparține soțului la moartea ei, o numește „zevcă” (soție). Jumătatea averii soției aparține soțului la moartea ei. Prin urmare, ea trebuie considerată soția lui chiar și după moarte. Fiindcă acest lucru este stabilit, spălatul soției de către soț ar trebui să fie halal (permis). Cărturarii au spus: Dacă ea nu ar fi considerată soția lui, versetul „Și dacă nu au copii, soțiile voastre, jumătate din averea lor vă aparține…” ar fi metaforic.
– Atunci, cum au interpretat Hanafii acest verset, având în vedere că nu l-au considerat metaforic?
– De ce, conform Hanefismului, relația cu soțul se întrerupe odată cu moartea soției, în timp ce versetul o numește „zevcă” (soție)?
– Totodată, în Rad 23 se spune că „soții vor intra în rai”, deci, dacă căsătoria ar înceta la moarte, cum ar putea continua în rai?
– Ce spun hanefiții?
Dragul meu frate,
Există o tradiție conform căreia, atunci când un membru al cuplului căsătorit decedă, celălalt membru se ocupă de corpul decedatului, inclusiv de spălarea acestuia.
Argumentul și justificarea sunt că, atâta timp cât femeia respectă perioada de icta (perioada de aripă), legătura matrimonială continuă și că acest lucru este permis, conform haditilor aplicabile. Aisha a făcut o declarație în acest sens. Alți Sahaba au avut declarații și practici similare.
Profetul (pace fie cu el) a spus acest lucru Aişei. Există și alte hadituri și practici ale Sahabălor pe acest subiect.
Dar sunt de acord.
Este necesar pentru a rezolva probleme, în special cele juridice, legate de viața terestră.
Se crede că cuvântul care apare în versetele 12 din sura An-Nisa și 23 din sura Ar-Ra’d este cel care a fost folosit.
Versetul 21 din Surah Tur susține această idee, menționând că soțiile credincioșilor vor fi alături de ei în rai. Întrucât verbul menționat în verset are acest sens.
Dacă, aşa cum se afirmă în întrebare, căsătoria nu ar fi încetat legal prin moartea unuia dintre soți/a femeii, căsătoria lui Osman cu fiicele Profetului (pace fie cu el) nu ar fi fost posibilă. Întrucât
La fel, pentru ca prevederile legate de moștenire să poată fi aplicate, căsătoria trebuie să se fi încheiat legal prin deces.
De asemenea, nu trebuie să se uite că disputele interconfesionale pe orice subiect apar pe baza diferitelor dovei.
Prin urmare, ar fi indicat să abordăm problema din acest punct de vedere.
Versetele ale căror traduceri sunt date în întrebare.
Profetul (pace fie cu el) i-a spus odată Aişei, mama credincioșilor:
Când s-a stins din viață Sfânta Fatima, soția sa, Sfântul Ali, a fost cel care a îndeplinit ritualul de spălare a corpului ei, iar niciunul dintre Compaioni nu a adus obiecții.
Potrivit altelor școli de jurisprudență islamică, în afara celei Hanefite, o femeie poate spăla cadavrul soțului ei, la fel cum soțul poate spăla cadavrul soției lui.
Potrivit Hanefilor, o femeie poate să-l spele pe soțul ei mort, dar un bărbat nu poate să spele pe soția lui moartă.
Dacă femeia decedată ar fi fost considerată soția acelui bărbat, atunci, conform versetului, ar fi fost permis acelui soț să aibă relații sexuale cu ea după moartea ei. Însă, cum căsătoria nu mai este permisă după moartea soției, nici spălarea ei nu ar trebui să fie permisă.
Întrucât, dacă acest ritual de purificare ar fi fost permis, ar fi trebuit să fie permis și să-i arunce o privire acelei femei, ceea ce este fals, conform cu hadisul Profetului (pace fie cu el).
Hanefiții au interpretat spălarea Fatiimei de către Ali ca un caz special, iar spusele Profetului (pace fie cu el) că Aişa va fi spălată de altcineva, au fost interpretate ca spălarea ei de către o altă persoană.
Prin urmare, menționarea soției decedate în versetele menționate în întrebare este susceptibilă de a fi interpretată atât literal, cât și figurativ. Atunci când este interpretată figurativ, se înțelege că este vorba de o metafor.
Potrivit majorității teologilor, se înțelege că căsătoria nu se încheie complet prin moartea unuia dintre soți; în unele aspecte, legătura căsătorească este ca și inexistentă, în timp ce în altele, cum ar fi spălarea sau îngrijirea, legătura căsătorească continuă, așa cum reiese din aceste hadith-uri.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
