Dragul meu frate,
Profetul nostru (pace fie cu el),
„Națiunea mea se va divide în șaptezeci și trei de secte, iar una dintre ele va fi cea care va fi salvată.”
a spus. Companioni au întrebat:
„O, Mesia al lui Allah, care va fi acea grupă care va fi salvată?”
A răspuns astfel:
„Ceia ce nu se abat de la tradiția mea vor fi printre cei salvați! Adică membrii Ahl-i Sunnet ve Cemaat.”
(Tirmizi, Iman, 18; Ibn Majah, Fitna, 17)
Prin urmare, musulmanii care se țin de sunetele Profetului (pace fie cu el), scrise în cărți, vor fi printre cei salvați. Important este să nu se abată de la sunet, să o considere singura măsură și să nu neglijeze aplicarea ei în viața lor.
Fırka-ı Naciye,
înseamnă comunitatea, grupul care a obținut mântuirea, care a fost eliberat de orice chin din viața de apoi, care a obținut mântuirea, eliberarea, iar un alt nume pentru aceasta este
„Ahl-i Sunnet ve’l-Cemaat”
este. Cu alte cuvinte
Fırka-ı Naciye
Cuvântul „cemaat” desemănă o comunitate mare care acceptă și aprobă prevederile Coranului, le urmează și urmează fidel calea Profetului Muhammad (pace fie cu el) și a ashabilor săi.
Profetul Muhammad (pace fie cu el) a spus, conform unei tradiții relatate de Abu Hurairah:
„…Națiunea mea se va divide în șaptezeci și trei de secte, iar șaptezeci și două dintre ele, cu excepția sectei care va fi salvată (Fırka-ı Naciye), vor merge la iad.”
așa a spus. Mai mult, în continuarea hadith-urilor de acest tip, când Companioni au întrebat despre Fırka-ı Naciye, Profetul (s.a.v.) a definit Fırka-ı Naciye ca:
„Sunt aceia care urmează calea pe care am urmat-o eu și calea pe care au urmat-o ashabii mei, care m-au urmat pe această cale.”
a descris-o ca fiind.
Iată, pentru cei care urmează calea Companioniilor Prea Iubitului Profet, Mesagerul lui Dumnezeu Suprem!
„Circumcision and community members”
în sensul de
„Ahl-i Sunnet ve’l-Cemaat”
Așa cum s-a spus. În acest sens, Fırka-ı Naciye ar trebui înțeleasă ca o comunitate mare care adoptă, acceptă și pune în practică opiniile majorității, adică ale unui grup imens de musulmani, care urmează calea dreaptă a cărții lui Dumnezeu, adică Coranul, și a Sunnah-ului, calea dreaptă transmisă prin limbajul Profetului și al Companilor săi.
Ghazali rezumează, din punct de vedere teologic, principiile fundamentale ale calea dreaptă a Fırka-ı Naciye, calea care conduce la mântuire, în următoarele trei principii:
1)
Credința în Allah,
2)
Credulitatea în profeție – care include credulitatea în îngeri și în cărți –
3)
Credința în viața de apoi
(Imam Gazali, Faysalu’t-Tefrika, Egipt 1325, p. 15)
Întrucât Profetul (pace fie cu el) a declarat că cel care crede în aceste principii va fi considerat musulman, va beneficia de binecuvântările acestei religii și va fi credincios, iar cel care neagă sau contrazice unul sau toate, nu va fi considerat nici credincios, nici musulman, ci va fi declarat infidel. Multe versete din Coran indică calea dreaptă și că această cale este calea Profetului (pace fie cu el):
„O voi, credincioși! Într-adevăr, profetul lui Allah (Proroctul Mahomed) este pentru voi un model de urmat, pentru cei care speră în Allah și în Ziua Învierii, și pentru cei care Îl amintesc mult pe Allah.”
(Al-Ahzab, 33/21).
„… Luați ce vă dă Profetul, și feriți-vă de ce vă interzice; temeți-vă de Allah, căci pedeapsa lui Allah este aspra.”
(Al-Hashr, 59/7)
„O, Muahamed! Ştiu că ei nu îţi pot răspunde, dar ştiu că ei urmează doar pofitele lor. Cine este mai pierdut decât cel care urmează pofitele sale, fără a avea un ghid de la Allah? Şi Allah nu va conduce pe cale dreaptă pe un popor nedrept.”
(Kasas, 28/50).
(O, Muahamed!) Spune: „Dacă Îl iubiți pe Allah, urmați-mă, și Allah vă va iubi pe voi și vă va ierta păcatele voastre. Allah este iertător și milostiv.”
(Al-Imran, 3/31)
Așa cum a fost întotdeauna în istoria Islamului, și astăzi, este considerat că urmează calea cea mai dreaptă în domeniul credinței, cuprinzând majoritatea musulmanilor.
Fırka-i Naciye sau Ahl-i Sunnet,
conform cu opinia lui Abdülkâhir el-Bağdadî (m. 429/1037), unul dintre cei mai mari savanți ai istoriei mezhebelor
aceste opt clase provin din comunitate:
1.
Teologii care nu au căzut în erorile adepților bid’a (inovații religioase), care nu au gândit ca Rafizii, Hârijii, Cehmiya, Neccariyye și alte secte eretice, ci au urmat calea Sıfatiyyen,
2.
Înalți teologi ai jurisprudenței, aparținând atât grupului re’y, cât și grupului hadis, precum și savanți ai jurisprudenței care cred în atributele lui Dumnezeu, în conformitate cu credința în Dumnezeu și în atributele Lui,
3.
Cei care cunosc tradițiile sigure transmise de Profetul Muhammad și sunt informați despre căile sunnei, precum și muhaditii care pot distinge între tradițiile autentice și cele slabe,
4.
Savantii, care aveau cunoștințe vaste despre literatură, gramatică și sintaxă,
5.
Mufassir (exegeti) și imami ai Kıraat (variații de recitare a Coranului) care au o cunoștință vastă despre modalitățile de recitare a Coranului, despre interpretările versetelor coranice și despre interpretările conform cu metoda Ahl-i Sunnet, în opoziție cu interpretările sectelor eretice.
6.
Asceti sufiști
7.
Muzulmani eroici, mujahidi, care veghează la frontierele musulmanilor împotriva necredincioșilor, care luptă împotriva dușmanilor musulmanilor,
8.
Comunități formate din populația locuințelor și a țărilor unde credința Ahl-i Sunnet este răspândită și unde comportamentele lor sunt dominante.
(Abdulkahir Bagdadi, El-Fark Beyn’il-Firak, p. 289-292)
Principiile pe care se bazează Ahl-i Sunnet ve’l-Cemaat:
Majoritatea Ahl as-Sunnah wal-Jama’ah sunt de acord cu privire la anumite principii fundamentale ale pilonilor religiei. Cunoașterea adevărului fiecărui pilon al religiei este obligatorie pentru orice persoană adultă și sănătoasă. Potrivit lui al-Baghdadi, fiecare pilon are ramificații, și în ramificațiile lor,
Există chestiuni pe care Ahl-i Sunnet le-a unanim aprobat:
1.
Universul nu este doar iluzie și imaginație, ci are o existență și o realitate proprii. Omul este capabil să cunoască acest univers și să acumuleze cunoștințe despre el.
2.
Universul, cu toate detaliile sale, este ceva creat. El are cu necesitate un singur Creator.
3.
Dumnezeu, Cel Prea Înalt, are atribute veșnice care sunt inseparabile de esența Sa.
4.
Este necesar să cunoaștem numele, calitățile, justiția și înțelepciunea Lui, întrucât acestea decurg din esența Sa.
5.
Dumnezeu Suprem are mesageri și profeți, și este obligatoriu să cunoaștem minunile lor.
6.
Aceasta înseamnă a lua cunoștință de poruncile și interdicțiile lui Dumnezeu, a cunoaște obligațiile religioase (a fi obligat religios). Cu alte cuvinte, înseamnă a accepta și a confirma cele cinci piloni pe care se bazează Islamul: a mărturisi că nu există alt Dumnezeu decât Allah și că Profetul Muhammad este Mesagerul lui Allah, a săvârși rugăciunile, a da zeciuiala, a ține post Ramadanului și a face pelerinajul la Mecca (Hajj).
7.
A crede că oamenii sunt muritori, că vor fi resusctați după moarte în lumea de apoi, a crede în existența lumii de apoi și în tot ce o compune, cum ar fi adunarea, judecata, socoteala, cântarul, rai, iad, etc.
8.
A ști că Allah va fi văzut de credincioși în viața de apoi,
9.
A ști că destinul este just, dar că oamenii nu sunt obligați să acționeze în conformitate cu el.
10.
A ști că Cuvântul lui Dumnezeu este veșnic, dar nu este alcătuit din sunete și litere.
După cum se vede, toate aceste principii de credință, precum și altele similare, sunt puncte de consens și unitate ale majorității Ahl-i Sunnet, adică a Fırka-i Naciye. Mai mult, fiecare dintre aceste principii se bazează pe versete clare din Coran și pe hadisuri autentice ale Profetului (pace fie cu el).
Din acest motiv.
Fırka-Naciye
Această denumire a fost dată grupului care a cunoștiut și a îndeplinit poruncile lui Allah, a înțeles interdicțiile și s-a abătut de la ele, continuând să progreseze pe calea dreaptă arătată de Profetul Muhammad (pace fie cu el), adică a devenit grupul mare care a atins mântuirea. Fırka-i Naciye a fost alcătuită din Selefi, numiți Ehl-i Sünnet-i Hasse, în comparație cu grupurile din primele epoci, precum și din Maturidi și Eş’ari, numiți Ehl-i Sünnet-i Amme.
(Pentru informații suplimentare, vezi: Ahmed b. Hanbel, Musnad, II/332; Abu Dawud, Sunan, II/259; Ibn Majah, Sunan, II/479; Ghazali, Ihya’, I/179; Shatibi, Muwafaqat, IV/48-52; Taftazani, Sharh al-Makaṣid, II/199; Abd al-Qahir al-Baghdadi, al-Fark bayn al-Firq, Diferențele Între Mezhebe, Traducere: Doc. Dr. E. Ruhi Fığlalı, pp. 289-335; Ash’ari, Makalat, pp. 277-284)
Click here for more information:
73-a Divizie…
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
