– Moartea este nimic?
– Poate mă puteți informa despre viața de după moarte?
Dragul meu frate,
Nu sufletul moare, ci corpul. Omul este, în esență, suflet. Corpul este ca o casă sau un hainaș al sufletului. Schimbarea sau distrugerea hainașului nu afectează existența persoanei. Dumnezeu, care ne-a îmbrăcat cu acest corp în viața de pe pământ și care a stabilit astfel relația noastră cu universul, ne eliberează sufletul din acest hainaș, din acest corp, când plecăm din lumea aceasta. După viața din mormânt, pe care o numim „berzah”, când oamenii vor fi resusctați pentru o viață eternă, sufletelor vor fi date corpuri potrivite acelui alt univers.
Moartea nu este neant. Nu este nimica.
Vom dori să vă prezentăm, în acest context, o lecție de înțelepciune din Nur Külliyatı:
Moartea nu este executie, ci o schimbare de loc. Mormânt nu este gura unei fântâni întunecate, ci poarta lumilor luminoase. Lumii, cu tot splendorul ei, i se compară cu o închisoare în raport cu viața de apoi. Desigur, a ieși din închisoarea lumii și a intra în grădina paradisului, a trece din zgomotul tumultuos al vieții fizice în lumea liniștită, în câmpul zborului sufletelor, a se detașa de zgomotul tulbur al creaturilor și a ajunge în prezența lui Rahman; este o călătorie dorită cu o mie de vieți, poate chiar o fericire.
„Așa cum venirea vieții în lume este un act de creație și predestinare, tot așa plecarea ei din lume este un act de creație și predestinare, o înțelepciune și o providență. Întrucât moartea, cea mai simplă formă de viață, cea a vegetației, arată a fi o operă de artă mai ordonată decât viața însăși. Căci moartea fructelor, semințelor, boabelor, deși pare a fi putrefacție, putrezire și descompunere, este de fapt o transformare chimică ordonată, o separare elementară ponderata, o formare atomica înțeleaptă, o transformare care, prin moartea sa ordonată și înțeleaptă, invizibilă, se manifestă prin viața lalea. Deci moartea seminței este punctul de plecare al vieții lalea; poate chiar echivalentă cu viața, pentru că și această moarte este creată și ordonată ca viața.”
„Întrucât moartea fructelor sau a animalelor în stomacul uman este originea vieții umane; se spune.”
„Iată moartea, cea mai inferioară treaptă a vieții, a vieții vegetale; dacă o ființă creată cu atâta înțelepciune și ordine, cum este ființa umană, cea mai înaltă treaptă a vieții, trece prin moarte, cu siguranță, la fel cum o sămânță pătrunde în pământ și devine un copar în lumea aerului, tot la fel, un om care pătrunde în pământ, în lumea de dincolo, va da, cu siguranță, un flacon de viață veșnică.”
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
