– Cum se poate explica arderea în iad timp de 28.000 de ani a celui care nu a săvârşit o singură rugăciune?
Dragul meu frate,
Dumnezeu nu este obligat să facă nimic; nimic nu Îl constrânge. Dar Dumnezeu nu se abține de la îndeplinirea cerințelor propriilor Lui nume și atribute. De exemplu, a fi just, milostiv, a acționa cu înțelepciune sunt cerințe ale multor nume și atribute ale Lui, pe care El le îndeplinește.
Într-adevăr, ca musulman, tot ce face Allah este bine –
chiar dacă noi nu știm –
Trebuie să recunoaștem că există o mare înțelepciune în acest lucru. Cuvântul Islam înseamnă a avea încredere în Dumnezeu, a se supune Lui. Dumnezeu, care știe că mintea noastră nu poate cuprinde totul, ne poruncește în Coran să ne încredințăm Lui.
A avea încredere în Dumnezeu,
înseamnă să ai încredere în cunoștința, justiția, înțelepciunea, mila și compasiunea infinite ale lui Dumnezeu în toate aspectele vieții.
Să nu uităm că,
„A fi mai milostiv decât Dumnezeu este considerat o boală psihologică.”
Întrucât a te simți rău că un lup care a ucis brutalmente o sută de oi a fost ucis, înseamnă a comite o sută de cruzăci în loc de a manifesta o compasiune nejustificată.
O blasfemie/negație reprezintă o contrazicere a manifestărilor infinite ale numelor și atributelor lui Allah, o neghire a mărturiilor pe care atomii universului le aduc despre existența justiției și milostivirii infinite ale lui Allah, ceea ce înseamnă că se calcă în picioare milioane de drepturi, se violează legi. Pedeapsa pe care Allah o aplică celor care comit o atare injustiție împotriva numelor și atributelor sale, celor care manifestă lipsă de respect față de legea credinței în Unicitatea lui Allah, care este mai numeroasă decât atomii și moleculele universului, este, prin natura ei, proporțională cu gravitatea acestui crimă, reprezentând justiția în sine.
„Cel care nu îndeplinește rugăciunea de la un anumit moment arde timp de 28.000 de ani…”
Această afirmație nu se bazează pe niciun verset sau hadis, ci reprezintă o interpretare personală care nu depășește nivelul speculației. Satana încearcă să inducă îndoieli în privința bunătății infinite a lui Allah, prezentând astfel ipoteze imaginare. Ca să nu cădem în capcana lui, să consultăm Coranul…
-doar cu Bismillah (în numele lui Allah)
– 114 de ori pe cont propriu
Rahman
și
Rahim
Trebuie să ascultăm acest glas cereal al lui Dumnezeu, care se prezintă ca atare.
Salvarea celor care au măcar o piciorșor de credință din iad este o reflectare a milostivirii sale infinite. Cum se explică altfel, decât prin această milostivire infinită, iertarea a miliarde de păcate ale milioane de oameni, iertarea lor fără pedeapsă și primirea lor în rai?
Împotriva greșelilor copiilor noștri, care sunt totul pentru noi.
-în interesul educatiei-
Știm că, de multe ori, în vreun fel, noi înșine ne pedepsim. Și totuși, în ciuda faptului că zilnic greșim în multe privințe, că blasfemăm, că păcătăm și că ne răzbunicăm împotriva Lui, Allah nu ne pedepsește, nu ne orbeste, nu ne surdeste, nu ne nimicește pe loc, deși are putere să facă asta, ci dimpotrivă, continuă să ne ajute, să ne acorde binecuvântări și favoare, să ne dea de mâncare, chiar și celor mai răi necredincioși, să ne păstreze în viață, să ne dea sănătate. Se poate explica altfel decât prin mila sa infinită?
„Spune: O voi, robii mei, care ați săvârșit păcate mari și ați mers prea departe în rău! Nu vă pierdeți speranța în mila lui Allah. Allah iartă toate păcatele. Căci El este Gafur (foarte iertător) și Rahim (foarte milostiv)!”
(Zümer, 39/53)
Este imposibil ca cineva care ia în serios versetele și hadisele care arată mila infinită a lui Allah, precum versetul care spune: „Și nu este nici un loc pe pământ unde Allah să nu fie cu mila Sa”, să simtă altceva decât umilință în fața lui Allah.
Să nu uităm că cel care critică faptele pline de înțelepciune, mila și justiție ale lui Dumnezeu, care critică predestinarea divină, își loveste capul de piatră și îl sparge, iar cel care contesta mila sa infinită, care se manifestă la scară cosmică, rămâne lipsit de har și de mila…
Doamne! Înrădui-ne cu turma robilor Tăi care Te recunosc ca Domn, care au încredere în nepătrunzibila Ta justiție și în bunătatea Ta infinită, care sunt mulțumiți cu tot ce faci, care se supun domniei Tale, care au încredere în înțelepciunea Ta, care nu recunosc alt Domn decât pe Tine, care nu uită bunătatea Ta infinită și darurile Tale, care nu sunt negrăditori față de binefacerile Tale, care Te slujesc cu tot ce pot!
(Amin)
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
