Astăzi știm că supraviețuiește cel care se adaptează cel mai bine la mediu. De exemplu, din plantele care cresc sub pământ, supraviețuiește cel care se adaptează cel mai bine, iar concurenții săi se retrag. Acest lucru este dovedit științific. La fel, la oameni, din milioane de spermatozoizi, supraviețuiește doar unul.
– Dar nu este oare aceasta o dovadă a legii nemiloșului naturii, nu a justiției?
Dragul meu frate,
Întrebarea este incorectă de la bun început, întrucât Coranul este cuvânt al lui Dumnezeu.
Seleția naturală
prin aceasta, se face referire la o selecție și o eliminare spontană în natură. Coranul, pe de altă parte, afirmă că nici măcar un atom nu se poate mișca fără permisiunea și voința lui Allah.
Nimic în univers nu a fost creat în mod arbitrar sau fără scop.
În creația fiecărei ființe există nu una, ci poate mii de înțelepciuni și scopuri. Omul, dacă nu ia în considerare aceste înțelepciuni și scopuri ale creației, nu poate înțelege subtilitatea de aici. Mai presus de toate, dacă creația unei ființe are o latură care se adresează oamenilor, ea are mii de laturi care se adresează Creatorului.
Prin crearea sa, o ființă trece din lumea neființei în lumea ființei. Aceasta reprezintă o mare binecuvântare și fericire pentru ea. I s-a dat viața. Această ființă este a lui Dumnezeu,
Hei
în primul rând prin nume, prin creație Sanii și Halık, prin darea unei forme specifice Musavvir, prin hrănire
Rezzak
și
Rahman
Fiind creată cu un scop şi o înţelepciune bine definite, ea a devenit oglindă a multor nume ale lui Dumnezeu, precum Hakim (Cel Înţelept), Kerim (Cel Generos) şi Müdebbir (Cel Provident). O scurtă clipă de a fi oglindă a acestor nume este suficientă. Fiindcă a fi oglindă a numelor lui Dumnezeu şi a fi creatura lui Dumnezeu este o mare onoare, o fericire şi o bogăţie inefabile pentru cei care înţeleg şi conştientizează acest lucru. Prin urmare, cu excepţia câtorva oameni, inclusiv lucrurile inerte, toate fiinţele trăiesc bucuria şi plăcerea de a fi trecute din lumea ne-existenţei în lumea existenţei şi îşi exprimă satisfacţia faţă de Dumnezeu în propriul lor mod.
Una din cauzele creaturii este ca ființele, în special omul, îngerii și alte ființe cu conștiință, să privească cu atenție și să tragă lecții din ea.
De exemplu, faptul că din alimentele consumate se creează instantaneu nu un singur, ci milioane de spermatozoizi, este prezentat ca o lecție de viață pentru cei care meditează asupra măreției și puterii Sale. Pe de altă parte, versetul arată că omul este creat din ceva nesemnificativ, ca un spermatozoid, pentru a nu se lăsa cuprins de orgoliu și mândrie. Astfel, omului i se oferă posibilitatea de a compara starea sa inițială cu starea sa finală, amintindu-i că trebuie să-i mulțumească Celui care l-a creat din acel spermatozoid și să-i îndeplinească datoria de servitor.
Milione de spermatozoizi diferă în nutriție, efort, mișcare și rezistență. Aceste diferențe provin din mediul lor de proveniență și din creația lor. Este normal și dorit ca cel care ajunge la celula ovulă să fie cel cu capacitate și rezistență mai mari, nu cel bolnav sau subnutrit. Astfel se asigură crearea unor indivizi mai sănătoși și rezistenți.
Moartea celorlalți nu este o nedreptate. De fapt, viața celui care fecundează ovulul se termină acolo, ca spermatozoid. Viața nu continuă ca spermatozoid după aceea. Viața acestor spermatozoizi nu este chiar scurtă. Deoarece ei au stat în ovare o perioadă lungă de timp. Nu au nevoie de instruire sau pregătire pentru a îndeplini sarcina care le-a fost atribuită.
Prin urmare, odată cu împlinirea misiunii lor, se încheiește și viața lor.
Dacă luăm în considerare și timpul necesar pentru a dobândi cunoștințele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor și responsabilităților impuse omului, precum și emoțiile și sentimentele pe care le are, se pare că, într-un fel, sperma trăiește mai mult decât omul.
Supraviețuirea spermei care-și îndeplinesc rolul ar fi o cruzitate și o suferință imense, atât pentru om, cât și pentru sperma însăși. Mai mult, lipsa de loc pentru sperma nou-venită ar transforma viața într-un chin infernal pentru toți. Doar a gândi că sperma care au fost implicate în proces nu mor ar fi suficient pentru a transforma viața omului într-un iad.
Unul dintre aspectele pe care creaturile le privesc în creația lui Dumnezeu este contemplarea propriei opere de artă, contemplarea de către Sine a propriei creații. Și pentru asta, este suficient să trăiești un moment.
O serie de principii și legi cu care ne confruntăm în viață sunt conținute în Coran, și sunt legi stabilite de Dumnezeu. Nu sunt legi ale naturii.
Dumnezeu are două tipuri de legi.
Cineva,
Este o manifestare a atributului de putere, iar recompensele și pedepsele pentru respectarea acestor legi se văd, în general, în lumea de acum.
De exemplu, un corp tare rupe un corp moale. Cel puternic îl învinge pe cel mai slab din punct de vedere al forței. Rezultatul muncii este bogăția, iar rezultatul lenei este sărăcia. Indiferent că musulmanul sau ne-musulmanul respectă aceste legi, de obicei își văd rezultatele în această lume.
Dumnezeu a creat oamenii diferit, atat din punct de vedere al forței, cat si al averii. Unii sunt puternici, fortosi si bogati, in timp ce altii sunt slabi, fragili si saraci. Dar, pe de alta parte, El a poruncit ca puternicii si bogatii sa ajute saracii, promițând o mare recompensa in viața de apoi. De fapt, existenta indivizilor la nivele sociale diferite este necesara pentru structura sociala a societatii. Daca toti indivizii ar fi la acelasi nivel, atat in privinta capacitatii, a abilitatilor, cat si a averii, nu ai gasi cofetar care sa-ti coace pâine, furnizor de apa care sa-ti aduca apa, meșter care sa-ti repare masina, tâmplar si zugrav care sa-ti construiasca casa, sau croitor care sa-ti coase si vândă haine. Atunci ai întelege cât de înțelept este acest diferit mod de creatie.
Rezultatul atributului divin al vorbirii (kelam) este Coranul.
El va primi pedeapsa sau recompensa sa, fie ca a ascultat sau nu, in general in viata de apoi.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări