Dragul meu frate,
Iată cele două versiuni ale poveștii:
Hazrat Cabir (r.a.) a spus:
„Am plecat într-o călătorie cu Profetul. El nu se apropia de locuri izolate (pentru a-și face nevoile) decât după ce se îndepărtase de privirile indiscrete. (După un timp de călătorie) ne-am așezat la adăpost într-un loc pustiu, în deșert, unde nu era nici un copac, nici o colină.” (Profetul);
Atunci (luând vasul cu apă) am mers atât de departe încât nu mai eram vizibili. Și ce să văd! El se afla fața în fața cu doi copaci, la o distanță de patru arșini între ei. Atunci a spus:
(Am mers și eu și i-am spus). Atunci el s-a întors spre ea (adică spre copacul apropiat) și s-a unit cu ea. Apoi Profetul – pace și binecuvântare fie cu el – s-a așezat între ei. După care (cei doi copaci) s-au întors la locurile lor.
Apoi, am urcat pe mijloacele de transport ale noastre, împreună cu Profetul, și am plecat. Profetul era printre noi. (Din acest motiv) era ca și cum ar fi fost păsări peste noi, care ne umbureau.
Și iată că o femeie, care avea cu ea un copil, s-a apropiat de el și i-a zis:
(Câbir) a spus: Atunci (Profetul) a luat copilul și l-a așezat între el și partea din față a căpișului. Apoi a spus:
(A spus asta) de trei ori. Apoi i-a dat (copilul) înapoi ei (adica mamei).
Când am terminat călătoria, am trecut (din nou) pe la locul acela. Femeia a ieşit din nou cu copilul ei, având cu ea doi berbeci pe care îi conducea, și a spus:
După care (Profetul) a spus:
a spus. (Câbir) a spus: apoi, cu Profetul – pace și binecuvântare fie cu el – printre noi, am plecat (din nou) pe drum. Era ca și cum aveam păsări deasupra noastră care ne umbureau.
(Pe drum) ce să vedem! O cămilă fugind. Când a ajuns în mijlocul celor două grupe, s-a aplecat (a prostranat) la pământ. Atunci Profetul – pace şi binecuvântare fie cu el – a coborât (de pe animalul său) şi s-a aşezat şi a spus:
(sau a spus). Am văzut că era un grup de tineri din Ansar! (Au venit) și au spus:
„El este al nostru, O, Mesiaule!” au spus ei. Au adăugat: „L-am folosit pentru a aduce apă timp de douăzeci de ani. A acumulat un pic de ulei (nu mai funcționea bine). Din acest motiv, am vrut să-l tăiem și să-l distribuim slujitorilor noștri. Și el a scăpat de noi (a fugit).”
a ordonat.
„Nu, nu, să fie al tău, O Profetul lui Allah!” au spus ei.
a spus. În acel moment, musulmanii;
„O, Mesia al lui Allah, au spus ei, noi suntem mai vrednici de a te prostrare decât animalele!” (După care) a spus:
Povestitorii lui Darimi
De asemenea, acest hadis a fost transmis de al-Bayhaqi, al-Tabarani (în al-Mu’jam al-Awsat) și al-Bazzar (în forma abreviată).
Din relatarea lui Câbir, consemnată de et-Taberâni, reiese că aceste evenimente extraordinare au avut loc în timpul expediției. Potrivit lui Buhârî, expediția a avut loc după Bătălia de Hayber (7 AH).
După ce a primit vestea că triburile Sa’lebeoğulları şi Enmâroğulları, situate la doi zile de drum de Medine, în valea Şedah, se pregăteau să atace musulmanii, Profetul a plecat din Medine cu un detașament de 400 sau 700 de soldati, a ajuns la locul numit Nahl, în valea menționată, dar nu a avut loc nicio luptă.
De data aceasta, toți fiind infanteri, picioarele lor au fost zdrobite de pietre și spini, iar unora chiar li s-au căzut unghiile. Din acest motiv, s-au înfășurat picioarele cu bucăți de pânză (rukâ), iar campania a primit astfel numele.
Această expediție este menționată și sub alte nume, cum ar fi Muharib, Benû Sa’lebe, Necd, Zû Kared, Benû Enmâr.
Probabil că, în acest fel, a permis ca evenimentele extraordinare, relatate parțial în hadisul pe care l-am transmis, să se producă. Din cauza acestor evenimente, se spune că a fost numit „sefere”.
Abdullah ibn Abbas (r.a.) a spus:
O femeie a venit la Profetul Muhammad cu copilul ei și a spus:
Pe baza acestui fapt.
Efectul vizibil pe care rugăciunea și lecturarea o au asupra oamenilor, cu permisiunea lui Dumnezeu, este o realitate pe care știința pozitivă o recunoaște astăzi, fie și cu denumiri și explicații diferite.
Aceste metode, pe care le putem numi tratamente spirituale sau sufletești, sunt considerate ca făcând parte din mijloacele pe care Dumnezeu le-a creat pentru a vindeca fiecare boala pe care a creat-o.
În acest tratament, este de mare importanță ca aplicatorul să fie o persoană dreaptă, curată, cu un suflet pur. Există chiar relatări conform cărora, pe măsură ce astfel de persoane au devenit mai rare, s-a trecut la tratamente materiale.
Din acest motiv, rugăciunile Profetului Muhammad ar trebui considerate ca fenomene extraordinare, având în vedere că au fost îndeplinite rapid și au adus rezultate.
Acest hadit, care descrie mângâierea pieptului (meshi) și ieșirea a ceva negru din gură, arată că vindecarea spirituală nu este complet independentă de mijloacele și cauzele materiale.
Cuvântul pe care l-am tradusit ca „diye” în text are mai multe semnificații. Pe lângă sensul pe care l-am dat, mai are și sensuri precum „ca” sau „asemenea”. Probabil că se dorea să se exprime că din gura copilului a ieșit un fragment de sânge negru coagulat sau un insect negru.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
