Dragă frate/soră,
„Cel care învie morții.”
Aceasta înseamnă că ele sunt trimise în această lume după ce au fost planificate în cunoașterea divină.
„Trecerea de la cercul puterii la cercul măreției.”
Această tranziție se realizează prin intermediul lui.
Odată cu încheierea perioadei lumești, toate sufletele vor gusta moartea și vor trece din nou în sfera cunoașterii.
Iată, readucerea acestor ființe în sfera puterii, în viața de apoi, este o reîntoarcere și se face prin manifestarea numelui Său.
Dacă abordăm problema din punct de vedere spiritual, am putea spune și așa:
Esența omului este sufletul, iar viața dăruită sufletului va rămâne în el veșnic, nu va fi luată înapoi.
Odată cu moartea omului, sufletul îşi continuă existenţa, dar corpul nu mai este al lui.
El doar privește și contemplă fructul, dar nu-l poate gusta. Căci și-a pierdut limba.
Alte plăceri trupești pot fi comparate cu aceasta. Iată că, la înviere, sufletului i se va reda trupul, iar prin această nouă înviere, sufletul va începe din nou să primească plăcerile și suferințele trupești.
Cel care îşi aminteşte acest nume sfânt îşi va reaminti încă o dată că moartea nu este o dispariţie absolută şi că viaţa sa, trăită în unitatea trupului şi a sufletului, nu se va termina cu moartea; îşi va reaminti că trupul său îi va fi redat într-o formă mai perfectă.
Pentru ca această a doua creație să se manifeste ca Paradis, el va încerca să-și trăiască viața pe calea dreaptă. Altfel, amintindu-și că va suferi chinuri trupești și sufletești în Iad, își va stăpâni poftele și se va feri de diavol.
Cu salutări și rugăciuni…
Întrebări despre Islam
