– Am citit un hadis care spune că, la nașterea omului, diavolul îl atinge și el plânge. Există un astfel de hadis?
Dragul meu frate,
Hadisul în cauză este autentic.
Abu Hureira (r.a.) relatează: Am auzit pe Profetul (s.a.v.) spunând:
„Nu există copil născut din rasa lui Adam care să nu fi fost atins de diavol la nașterea sa. Plânsul la nașterea sa provine tocmai de la atingerea diavolului. Excepție fac Maria și fiul ei.”
Abu Hureira, în timp ce povestea acest lucru, a citit versetul care relatează rugăciunea pe care mama Fecrinii Maria a făcut-o pentru ea:
„Doamne! Te rog să-l păzești pe el și pe urmașii lui de răul acelui diavol blestat.”
(Al-i İmran, 3/36) (Buhari, Enbiya, 44).
Atingerea diavolului și plânsul copilului au fost interpretate în moduri diverse. Unii consideră că plânsul provocat de atingerea diavolului reflectă, de fapt, anticiparea dificultăților pe care copilul le va întâlni în viața sa. Alții cred că copilul plânge din cauza durerii pe care o simte din cauza atingerii diavolului.
Faptul că versetul tratează acest subiect în contextul Fecrinii Maria și al fiului ei, Isus (as), indică că scopul este de a atrage atenția asupra existenței sugestiilor, insinuațiilor diavolesti pe care omul le va întâlni în proba divină la care este supus pe parcursul vieții.
Faptul că o mamă privilegiată, precum Sfânta Maria – care a născut un copil fără a fi căsătorită – și un copil privilegiat, precum Isus (a.s.), născut fără tată datorită unui statut special, au fost protejați de atingerea diavolului, este un simbol al faptului că vor fi imaculati și feriți de răul diavolului pe tot parcursul vieții lor.
Se poate face și următoarea evaluare:
Din punct de vedere medical, plânsul bebelului este un punctaj pozitiv. Contribuie la deschiderea plămânilor. O explicație a frecvenței reflexelor de plâns la bebeluși ar putea fi că acestea contribuie la dezvoltarea reflexelor relevante în noua viață.
Prin urmare, atingerea diavolului, pe de o parte, este un eveniment care simbolizează proba vieții, iar pe de altă parte, poate fi o adevărată metafor care exprimă înțelepciuni prevăzute – sau chiar necunoscute – de medicina. Din acest motiv, credem că nu există niciun temei pentru a interpreta plânsul ca un semn de bine sau de rău. De fapt, ar trebui să privim întotdeauna cu bunătate la copiii inocenți și să sperăm la fel pentru viitorul lor.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
