– De ce depinde funcționarea creierului și producția de gânduri?
– Cum funcționează creierul?
– Potrivit păreri mele, informațiile pe care le-a văzut și le-a primit de la copilărie încoace formează personalitatea individului, iar creierul, în funcție de aceste informații, generează gânduri.
– Atunci, cum reușim să ne aducem în minte lucruri pe care nu le cunoaștem?
– Avem capacitatea de a raționa, de a concepe lucruri imprevizibile sau pe care nu le-am văzut cu proprii noștri ochi. În plus, de ce, în timp ce unii oameni cresc în familii cu situații materiale și spirituale identice, unii aleg ateismul, în timp ce alții aleg calea cea dreaptă?
– Cum ar fi posibil ca aceleași dorințe egoiste și același diavol să fie prezente în amândoi, dar niciunul dintre ei să nu aleagă Islamul?
– De ce depinde funcționarea voinței?
– De ce el nu-și poate folosi voința în mod corect, în timp ce eu pot?
– El este om, eu sunt om, el are ego, diavol, eu am ego, diavol, amândoi am crescut în aceeași familie, în același mediu. De ce el nu vede atâta frumusețe, el spune evoluție sau coincidență, asta, aia, eu spun că atâtea lucruri nu pot fi coincidență și cred că este mai logic să cred în Dumnezeu, de aceea cred în Dumnezeu, iar el nu crede?
Dragul meu frate,
Dumnezeu a dat fiecărei ființe umane un creier, la fel cum le-a dat ochii. Dar creierul are o structură materială.
Sistemul de gândire a acelei structuri materiale depinde de suflet.
Deci, sufletul este cel care gândește.
Dar acel suflet gândește prin intermediul creierului. La fel ca în cazul vedetei. Nu ochiul vede, ci sufletul. Dar sufletul are nevoie de ochi, care sunt ca niște ferestre, pentru a vedea.
Dacă ochiul se închide, sufletul nu mai vede. Mintea funcționează atâta timp cât creierul este sănătos.
Omul dispune de voință. Aceasta se numește voință individuală. Această voință a omului se exprimă ca intenție, tendință sau dorință. Voința noastră individuală se manifestă prin dorința de a face sau de a nu face ceva. Creatorul acelei dorințe este Allah.
Voința universală a lui Dumnezeu domnește peste voința noastră particulară.
De exemplu, dacă noi dorim să mergem la locul de cult, Allah creează actul de a merge la acel loc de cult. Dacă noi dorim să mergem la cârciumă, Allah creează actul de a merge la cârciumă. Dacă noi dorim să bem băuturi alcoolice aici, El creează actul de a bea băuturi alcoolice. Deci, atât binele, cât și răul sunt creația lui Allah.
Omul este responsabil pentru că el vrea să facă lucruri rele, dăunătoare și interzise de Dumnezeu. Aici, responsabilitatea de a bea alcool aparține omului, pentru că el vrea să bea. Dar actul de creație este al lui Dumnezeu. Omul își asumă responsabilitatea pentru că el vrea să facă acel lucru rău și interzis.
Întrucât lumea este un loc de probă, toți sunt supuși acestei probații.
Dumnezeu declară că în această probație, cel mai mare dușman al omului este diavolul și ego-ul. Au venit din aceeași familie, au primit aceeași educație. Dar…
cineva
Când vine momentul să se ridice pentru rugăciunea de dimineață, ego-ul și diavolul îi amintesc că va îngheța. Îi șușuiesc la ureche că este obosit. Îi spun că este tânăr, că poate să facă rugăciunea mai târziu, iar el continuă să doarmă. Astfel, el a fost păcălit de diavol și de ego-ul său, și-a asumat responsabilitatea pentru că nu a îndeplinit porunca lui Allah.
Celălalt
în schimb, se ridică imediat, fără să dea atenție tuturor înșelăciunilor și sugestiilor diavolului și ego-ului, îşi face abluțiile religioase și îndeplinește rugăciunea. Astfel, trece cu bine acest examen.
Pentru a se elibera de răul și de răutățile egoului și ale diavolului, și pentru a îndeplini complet poruncile și interdicțiile lui Allah, omul trebuie să fie în continuă luptă (jihad) cu egoul și cu diavolul. De aceea, este necesar să stea alături de oameni buni, de cei care sunt pe calea lui Allah, să citească opere pozitive, solide, care conduc spre Allah și profetul său.
Desigur, ar trebui să citească Coranul în permanență și să se străduiască să înțeleagă semnificația lui prin traduceri, reflectând cunoștințele dobândite în viața și comportamentul său.
Pentru a găsi acest drum, trebuie să ceară ajutor de la Dumnezeu, să se refugieze la Dumnezeu de la diavol, de la oamenii diavolici și de la răul sufletului.
Motivul pentru care unii, deși provin din aceeași familie, aleg ateismul este că au ascultat de diavol, au fost păcăliți de el și l-au urmat, devenind astfel supuși lui. Alții, pe de altă parte, au găsit calea cea dreaptă ascultând de poruncile lui Dumnezeu, nu de cele ale diavolului.
Nu este oare aceasta tocmai misiunea Profetului?
Asta înseamnă să explici ce sunt poruncile și interdicțiile lui Dumnezeu. Să le spui celor care ascultă că recompensele lor în viața de apoi sunt paradisul veșnic și contemplarea frumuseții lui Dumnezeu, adică să-L vadă pe Dumnezeu, iar celor care nu ascultă să le spui că pedeapsa lor este iadul veșnic.
Nu este la fel și în lume, nu?
Din aceeași familie, cu aceleași capacități intelectuale, doi indivizi: unul ascultă vocea ego-ului și a diavolului, nu se abate de la masa de jocuri de noroc, în timp ce celălalt studiază medicina, devine medic și îndeplinește poruncile lui Dumnezeu. Primul nu găsește pace nici în familie, nici în sine. Este în continuă conflict cu cei din jur, devine tot mai dependent de droguri. La sfârșit, fie se sinucide, fie moare în stare de ebrietate, în chinurile infernului.
Iată care sunt consecințele, atât în lumea de acum, cât și în viața de apoi, ale urmării diavolului și egoului.
Orice persoană este liberă să aleagă calea pe care o dorește. Și este obligată să suporte consecințele alegerii sale.
Funcționarea voinței individuale a omului este lăsată în mâinile omului.
Din acest motiv, el este ținut responsabil pentru faptele sale. Nu este responsabil pentru lucrurile care au fost dincolo de voința lui. Știm din conștiința noastră că nu am fi responsabili dacă am fi fost duși cu forța la o cârciumă și ni s-ar fi turnat băutură în gât. Deoarece voința noastră a fost luată de la noi.
Ca voința omului să aleagă calea dreaptă, este necesar ca omului să i se explice ce este bine și ce este rău. Omul trebuie să știe că împlinirea poruncilor lui Dumnezeu aduce ca răsplată rai, iar dezobediința și neîmplinirea poruncilor lui Dumnezeu aduc ca pedeapsă iadul veșnic. Cu alte cuvinte, omul trebuie să știe, la începutul drumului, că alegând calea dreaptă va ajunge în rai, iar alegând calea stângă va ajunge în iad.
Iată, misiunea Profetului (pace fie cu el) și a celor care urmează calea lui este să-i facă cunoscute oamenilor.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
