Dragul meu frate,
Putem explica acest lucru în felul următor:
1)
Ceea ce s-a întâmplat cu profeții uciși pe parcursul istoriei era predestinat în cunoașterea primordială. A permite uciderea lor înseamnă a permite împlinirea acestui destin.
2)
Dumnezeu a măritat rangul unor profeti ai săi prin martiriu.
3)
Pământul este un câmp de probă pentru oameni.
În acest examen, vor fi atât câştigători, cât şi pierdant. Aceste pierderi şi câştiguri sunt lăsate la discreţia liberului arbitru al oamenilor. Din acest motiv, chiar şi dacă cei ucişi ar fi profeţi, Dumnezeu nu ar împiedica ucinerii să-i ucidă. Aceasta este o necesitate a justiţiei.
4) Învincerea și uciderea unor profeți,
în general, este o măsura importantă a raționamentului solid pentru alte persoane. Prin urmare, situația profeților uciși constituie o indicație clară a erorii celor care, uitându-se la musulmanii înfrânți de-a lungul timpului, presupun că aceștia au fost nedreptățiți în profesia lor.
Acum, cei cu mintea sănătașă înțeleg că victoria sau înfrângerea în lume nu sunt măsura dreptății sau a nedreptății.
Sfârșitul fericit este al prietenilor lui Allah în viața de apoi.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări