Dragul meu frate,
Trebuie subliniat că a ști și a face sunt lucruri complet diferite. Am dat un exemplu. Faptul că noi știm că o sămânță va deveni un copar nu înseamnă că ea este obligată să devină un copar.
De asemenea, dacă se face un plan pentru o mașină sau un clădire, se poate spune că, cum că există planul, nu mai este nevoie de clădire sau de mașină?
Planăm să mergem undeva mâine și să mâncăm anumite lucruri. Având în vedere că știm ce vom face, spunem că nu mai e nevoie să mergem și să mâncăm?
Dacă noi nu putem să spunem asta nici măcar despre lucruri simple de zi cu zi, cum să spunem asta despre omul pe care Dumnezeu l-a creat cu o înțelepciune nesfârșită?
„Dacă știa ce avea să se întâmple, de ce ne pune la încercare, ne ține în mormânt, ne cere socoteala în Ziua Judecății?”
nu se poate spune.
Da, Allah știe cine va ajunge în rai și cine în iad. Însă, la fel cum există o înțelepciune în trimiterea omului în acest lume pentru a fi supus la încercare, la fel există multe înțelepciuni în faptul că va fi judecat în Ziua Judecății.
Pe câmpul de adunare, Allahul Teala
Adl, Hakim, Hafiz, Kadir
și alte nume ale Sale se vor manifesta, iar omul va vedea în cel mai perfect mod cum faptele pe care le-a săvârșit în lumea aceasta, până la cel mai mic detaliu, au fost înregistrate și cum au influențat situația lui, fie în favoarea, fie împotriva lui. (Allah Teala’nın)
Adl
va înțelege cu adevărat semnificația numelui.
Este din înțelepciune ca oamenii să fie trași la răspundere pentru păcatele lor și să fie pedepsiți ulterior. Dumnezeu (slăvit fie El), care a creat totul cu înțelepciune, va cere socoteala oamenilor în Ziua Judecății, tot cu înțelepciune.
Dumnezeu, cunoscând viitorul, știe cu siguranță dacă o persoană decedată va ajunge în rai sau în iad.
Lumea de dincolo de mormânt este un subiect esoteric.
Din acest punct de vedere, natura judecății și a interogatoriului din lumea de dincolo este cunoscută aşa cum a fost descrisă de Profetul (pace fie cu el).
După moarte, persoana este supusă interogatoriului de către Munkar şi Nakir în mormânt, iar dacă este credincioasă, mormântul ei se transformă într-un paradis. Dacă este un infractor, mormântul ei devine un loc de chin, un loc din iad.
Suferințele pe care le va experimenta un credincios cu multe păcate în viața de apoi și în Zi Judecății vor fi expiația pentru păcatele sale. Din acest punct de vedere, păcatele unei persoane care au depășit numărul de fapte bune se vor diminua din cauza suferințelor pe care le va experimenta în mormânt și în Zi Judecății, și acea persoană ar putea ajunge în rai.
Oamenii vor fi judecați în Ziua Judecății Finale, iar cărțile lor de viață vor fi date fie de dreapta, fie de stânga, în funcție de faptele lor. Apoi vor trece peste Siraṭ.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
