– Cred că în primii 6 ani ai misiunii profetice a profetului nostru, doar vreo 100 de oameni credeau în el. Cum a putut Musailime, cel care pretindea a fi profet, să găsească 40.000 de adepți în 2 ani?
– Acesta este numărul din bătălia de Yemame.
Dragul meu frate,
Se poate răspunde la această întrebare din mai multe puncte de vedere.
1.
Musaïlima a venit la Medina în anul zece al Hegeră, cu paisprezece membri ai tribului său, Banu Hanifa, a avut o întrevedere cu Profetul (pace fie cu el) și a condiționat convertirea sa la islam cu acordarea califatsului, adică a conducere a tuturor credincioșilor, după Rasulullah.
„Nu ar renunța nici măcar la un bărbat de bătrân, darămite să renunțe la califat”
a precizat.
După ce s-a întors la Yamama, locuința tribului Musaylima, a proclamat profetia sa și a început să pretindă că a primit revelații. Mai mult, a încercat să-și convingă poporul de credința în el prin…
Începuse să arate publicului ca un miracol un ou pe care l-a moalețoit în oțet în care pusese amoniac, apoi l-a pus într-o sticlă cu gât îngust.
2.
La sfârșitul celui de-al zecelea an al Hégirei, a trimis profetului Mahomed (pace fie cu el) o scrisore prin care declara că el însuși era profet. În scrisore, afirma că atât Mahomed, cât și el însuși erau profeți, susținând că jumătate din Arabia aparținea lui Quraysh, iar jumătate lui Banu Hanifa.
Potrivit lui/ei,
Quraysh
El îi făcea rău lui Beni Hanifa, călcând în picioare drepturile lor, pretinzând că Arabia întregă îi aparținea.
Profetul (pace fie cu el) i-a răspuns spunând că…
„Kezzab / Deccal”
a numit-o astfel, explicând că adevăratul proprietar al locului este Dumnezeu și că El o va da cui dorește.
După cum se vede
Musailim al-Kazzab
Știa să-și câștige susținerea prin tactici și strategii inteligente.
3.
Pe de altă parte, a compus versete false, imitând versete din Coran.
Musaylima era inteligent, avea talent oratoric și era priceput în a convinge oamenii. Prin urmare, a compus versete inventate, inspirate de versete din Coran, pe care le-a prezentat tribului său ca revelații divine.
4.
Pe lângă aceste motive, au existat și alți factori care l-au ajutat:
a)
Beni Hanife a trimis o delegație la Medina în ultimul an al profetului Muhammad (pace fie cu el) pentru a se converti la islam.
Întrucât Profetul a răspuns la scrisoarea sa în luna Dhul-Hijjah a celui de-al zecelea an al Hijrei, adică în ultima lună a anului, el urma să moară la aproximativ două luni de la primirea scrisorii.
b)
Primul care a fost trimis să predice Islamul tribului Banu Hanifa a fost Naharu’r-Ricâl ibn Unfüve. Acest companion profetic emigrase mai întâi la Medina, unde învățase să citească Coranul și să dobândească anumite cunoștințe și subtilități religioase.
Deși persoana menționată a fost trimisă de Profetul Muhammad pentru a împiedica activitatea lui Musaylima, odată ajuns la tribul Banu Hanifa, după o evaluare a situației, a apostazat, a renunțat la religie și s-a alăturat lui Musaylima.
Musaylima l-Kazzab l-a numit imediat pe Neharu’r-Rical ca consilier și asistent, profitând de el. Astfel, Neharu’r-Rical a devenit o „fecință mai mare” decât Musaylima. El a mărit și întărit opoziția lui Musaylima, cel fals, și credința poporului în el, jurând că le aduce mesajul lui Rasulullah, afirmând că atît Muhammad, cât și Musaylima sunt profeti. Iar oamenii au început să-l credă.
c)
Lipsa de cunoștințe despre religie/islam și credință în trib, precum și alte motive enumerate, i-au permis lui Musaylima să-i manipuleze cu ușurință, iar numărul adepților să crească de zi cu zi.
Acesta este, probabil, cel mai important motiv al ascensiunii lui Musaylima al-Fitna.
În acele vremuri, Medina nu a putut trimite nici măcar o forță militară care să pună capăt lui Musaylima.
Sub califatul lui Abu Bakr, Musaylima a învins două armate musulmane trimise consecutiv împotriva lui.
În al treilea rând, când Khalid ibn al-Walid a venit să-l atace în anul 12 al Hijrei, armata sa număra 40.000 de soldați.
În anul 12 al erei musulmane, în timpul bătăliei cu armata islamică condusă de Khalid ibn al-Walid, Musaylima a fost învins, el și principalul său susținător au fost uciși, iar aproximativ 20.000 de soldați din armata sa au fost anihilați, ceea ce a condus la o mare victorie împotriva lui. Astfel, pericolul și influența nefasta a lui Musaylima au fost eliminate.
Privind lucrurile din perspectiva acestor explicații, se va putea înțelege mai bine răutatea și rebeliunea lui Musaylima.
* Pentru informații detaliate și surse principale pe acest subiect, vezi Sarıcık, Murat; Chemarea Profetului Muhammad – Perioada Medine, Nesil Yayınları, Istanbul, 2009, p. 616-619; Sarıcık, Murat, Cei Patru Califi în Toate Aspectele, Nesil Yayınları, 2010, p. 54-72.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
