– Ce aspect științific ar putea avea activitatea vulcanică?
– Poate că Dumnezeu vrea să ne transmită un mesaj sau să ne dea o lecție nouă, slabei sale creaturi?
Dragul meu frate,
Fenomenuri vulcanice,
poate fi evaluat în două moduri.
Cineva,
evaluările științelor naturale, cum ar fi geologia, în cadrul legilor fizicii,
altele
i
prin prisma filosofiei religiei,
din punct de vedere metafizic
evaluare.
A considera aceste evenimente ca explozii de minerale din interiorul Pământului, care se răsesc în timpul formării universului, este o constatare științifică, la fel cum este o constatare să le considerăm un semnal care anunță existența iadului, un mesaj de avertizare pentru cei răi.
Dar, indiferent de perspectiva din care privim, nimic nu se întâmplă fără permisiunea și voința lui Dumnezeu. Omul, uneori, se lasea de legile fizicii și ia decizii greșite, căutând cauzele altundeva. Însă Dumnezeu este cel care a creat legile fizicii. Legile, la fel cum arată că există un legiuitor, arată că legile naturii provin de la Dumnezeu, legiuitorul.
La fel cum nici o lege nu funcționează de la sine, ci este Dumnezeu cel care pune în aplicare și guvernează legile naturii. Prin urmare, cel care a creat fanteaua de falie și masa de gaz în pântecul pământului este același care le-a detonat. A privi explozia armei și a nu se gândi cine a tras și de ce, este o abordare științifică?
Într-adevăr, versetele următoare demonstrează clar acest lucru:
„Când pământul va fi zguduit de cutremurul său teribil… Și când pământul va arunca afară greutățile din sânul său… Omul va fi uimit, uimit:
‘Ce se întâmplă cu asta!…’
când va spune… În acea zi, pământul va povesti tot ce s-a întâmplat pe el. Căci Domnul i le va revela.”
(Cutremurul, 99/1-5)
Așa cum se arată în aceste versete, pământul se mișcă și se scutură cu porunca lui Allah. Prin urmare, nimic nu se întâmplă fără voința Lui. Cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice se produc cu porunca Lui și cu voința Lui.
De ce tremură pământul, de ce eruptă vulcanii, de ce cerul varsă tot ce are în el? Ce vor să ne spună? De ce sunt atât de furioși? Așadar, este din cauza faptului că am răsturnat lumea? Așadar, este din cauza faptului că am construit opresiunea în loc de justiție? Așadar, este din cauza faptului că am slujit sclavilor în loc de Domnului, că am săvârșit excese pe care nici măcar popoarele anterioare nu le-au săvârșit, că nu cunoaștem limite în depravare? Așadar, este din cauza faptului că am transformat pământul, conștient sau inconștient, într-un loc unde blasfemia este expusă? Așadar, este din cauza faptului că mii de bebeluși și mii de bătrâni sunt abandonați pe străzi în fiecare zi? Așadar, este din cauza faptului că femeile se masculinizează, iar bărbații se feminizează? Așadar, este din cauza faptului că fornicația și adulterul sunt făcute în public și considerate normale?
Pământul se rușunează să poarte pe umeri acești oameni răufi, iar cerul plânge. Ei spun nu, spun să nu se depășească voința lui Allah pe pământul lui, nu vor să tăcească în fața acestei situații.
Domnul nostru vede dorințele lor, din mila Lui, avertizează omenirea din nou și din nou, amintește de moarte, amintește de pierire, amintește de judecata de apoi.
‘încât ochii îți vor ieși din orbite’
Își amintește de acele zile. Face acest lucru pentru a da o altă șansă, ca să ne trezim, să ne scuturăm din somnolența noastră, să reparăm limitele pe care le-am încălcat. Îi avertizează, le amintește cu vehemență, dând un alt drept, celor care au uitat de El, care au uitat de socoteala pe care vor trebui să o dea, care au uitat de pedeapsa Lui, de răzbunirea Lui.
Unii, chiar și la cel mai mic avertisment, se corectează, încercând să-și amenajeze viața astfel încât să fie pe placul lui Dumnezeu, să aducă bucurie cerului și pământului; alții, ca și cum nimic nu s-a întâmplat, continuă cu necredința, opresiunea, excesele lor, ba chiar măresc doza; alții sunt afectați de avertisment doar pentru un scurt timp, apoi continuă să trăiască ca înainte.
Avertismentele lui Allah, pe când unii le consideră ca o avertizare și le iau la suflet, alții le iau ca o provocare și devin și mai răi. Toate avertismentele pe care le văd cu ochii lor, în secunde, sunt un…
„Fiind”
în fața evenimentelor care au dus la moartea a mii de oameni, evenimente care au avut loc din cauza a ceea ce a spus el, ei se agita că pot lua măsuri materiale, dar nu pot rezolva cauza, caută soluția în locul greșit. Ei implorează pe cel care a tras cu arma.
„Te rog, iartă-ne, iartă-ne greșelile noastre…”
nu pot să spună, nu se gândea să se refugieze la centrul care a declanșat evenimentele.
„La El sunt ascunse comori necunoscute și cheile lumii ascunse, nevăzute, pe care nimeni altul decât El nu le cunoaște. El știe tot ce este pe uscat și în mare. Nici măcar o frunză nu cade fără ca El să știe. Nu există nici un boabe de nisip în întunericul straturilor subterane, nici un fir de iarbă, nici umiditate, nici uscăciune, care să nu fie înscrise într-un carte clară și precisă.”
(Enam, 6/59)
Cu alte cuvinte, există atâtea comori ascunse, nevăzute, necunoscute, căciuri ale căror chei se află doar la Dumnezeu, în mâinile Lui. Nimeni altul decât El nu le cunoaște. Așa cum El cunoaște toate aceste lucruri ascunse, tot așa cunoaște toate ființele existente, cu toate detaliile și părțile lor.
De exemplu, el știe tot ce există pe uscat și în mare.
Și nici o frunză nu cade fără ca El să o știe.
Nici un fir de pământ, nici un fir de umiditate, nici un fir de uscăciune nu există care să nu fie înregistrat în cartea deschisă a lui Allah. Tot ce este văzut și nevăzut, gândit și simțit, întregi și părți, mari și mici, cădere și decizie, mișcare și repaus, viață și moarte, în scurt, tot ce este, va fi, ascuns sau văzut, este clar și precis în cartea deschisă a lui Allah. Adică, este în cunoștința lui Allah sau în Levh-i Mahfuz. Atât detaliile, cât și succesiunea ordinii sunt clare și înregistrate la Allah.
Dacă nici măcar o frunză nu cade fără voia Lui, cum ar putea să se producă singure evenimente majore precum cutremurele și erupțiile vulcanice? Este Allah care, din mii de motive, creează aceste evenimente și le pune în mișcare din când în când.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
