– Ca orice musulman, și eu mă rog lui Allah. Dar uneori, în situații de nedreptate (calomnie, insultă, furt) îndreptate împotriva mea, inima mea se umple de ură față de persoana respectivă.
– Cum se poate fi o persoană care, în ciuda evenimentelor neplăcute trăite, nu se întristește, ci din inimă, cu sinceritate, rostește: „Dumnezeule, de la Tine am venit, la Tine mă voi întoarce, noi Îți aparținem, iartă-i pe cei care mi-au făcut rău, le-am iertat, altfel nu ar fi făcut-o”?
– Sau cum se devine o persoană care, atunci când cineva o înșeală și îi ia bunurile, nu se supără deloc pe pierderea bunurilor, ci spune: „Dumnezeule, Tu dai bunuri cui vrei și le rămași cui vrei”? Care este calea spre a deveni o astfel de persoană?
– Nu pot să reacționez la evenimentele pe care le-am trăit cu o inimă curată, indiferent de cât de mult m-am străduit.
Dragul meu frate,
– În primul rând, să precizăm că faptul că aveți o idee atât de frumoasă merită felicitări. Însă punerea în practică a oricărei idei ideale este destul de dificilă. Cu toate acestea, chiar intenția de a deveni un om atât de perfect reprezintă o valoare adăugată.
– Imam Gazali, în opera sa İhyau’l-Ulum, vorbește despre anumite personalități din istoria Islamului pe care le numim „oameni perfecți” –
menționat în întrebare
– acest lucru indică faptul că au o moralitate înaltă. Mulți dintre ei sunt oameni de știință și sufisti.
– Din diverse versete coranice și hadisuri se deduce următoarele:
Perfecțiunea unui om depinde de perfecțiunea credinței și a faptelor sale. Perfecțiunea credinței, la rândul ei, depinde de o credință conformă cu Coranul și Sunna. Pe măsura perfecționării credinței, se perfecționează și faptele bune.
„Cel mai cinstit în ochii lui Allah este cel mai temător de Allah/cel care se ferește cel mai mult de a-L contravine.”
(Al-Hujurat, 49/13)
în versetul care spune:
credință-fapte
A fost atrasă atenția și asupra relației dintre credință și pietate, întrucât pietatea este un izvor de viață care curge din credință.
– Citirea și recitirea frecventă a versetelor coranice și a hadith-elor despre iertare din Coran și Sunna pot tempera reflexele impulsive ale ego-ului. Prin urmare, este necesar să se repete frecvent informațiile despre valoarea acestor acțiuni în ochii lui Dumnezeu, cum ar fi să înghiți furia, să ierți greșelile. Este de mare importanță să se cultive relații cu cercuri sociale care să ne reamintescă aceste aspecte prin cuvinte și fapte bune.
– Într-o stare de meditație despre efemeritatea lumii
„Și asta va trece!”
pentru a putea spune asta, sunt necesare multe repetiții, probe.
Din acest motiv, credem că colaborarea cu o comunitate sufistă solidă sau cu o comunitate Nur va contribui la înrădăcinirea acestor virtuți nobile în noi.
– Bediüzzaman Said Nursi, pe care l-a trăit și pe care a încercat să-l facă să fie trăit
-bună moralitate, așa cum este prezentată în întrebare-
a pronunțat un exemplu în felul următor:
„…Dacă Risale-i Nur a obținut un anumit succes în lupta împotriva ateismului absolut, în condiții atât de grele, secretul acestui succes este tocmai acesta:”
„Nu există Said, Said nu are putere sau competență. Singurul care vorbește este adevărul, adevărul credincios.”
Dacă lumina adevărului are un efect asupra inimilor care au nevoie de credință, atunci să fie sacrificați nu doar un Said, ci o mie de Said.
Douăzeci și opt de ani
toate suferințele și necazurile pe care le-am trăit, torturile la care am fost supus și necazurile pe care le-am suportat
halal
fie.
Celor care m-au persecutat,
Celor ce m-au dus de la sat la sat, celor ce m-au injurat, celor ce m-au condamnat cu tot felul de acuzații, celor ce mi-au pregatit loc în temnițe,
Le iertă tot ce mi-au făcut.
am făcut.”
(Emirdağ Lahikası-II, p. 80)
Click here for more information:
– „Cel care vrea să afle ce parte îi revine la Allah…
– Ce este taqwa (înfricoșarea de Dumnezeu) și cine este numit muttaki (cel care se teme de Dumnezeu)?
– Injustițiile suferite în această lume; trebuie combătute în această lume? Sau…
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
