– De exemplu, se spune că am inspirat albine. Așadar, albinele ar trebui să acționeze acum în conformitate cu această inspirație, nu este așa?
– Dar nu este așa, conform credinței islamice, albină a primit această revelație, iar Allah este cel care face ca ea să găsească polen sau miere, sau ce este necesar în floare, și să-l aducă în stup. Allah este cel care face ca fiecare dintre aceste evenimente să se producă.
– Deci, Allah nu lasă furnica aşa după ce i-a revelat (îndrumat), ci continuă să dispună de ea în permanență, sau îi dă creierului autoritatea de a da instrucțiuni celulelor nervoase din braț. Logically, ar fi suficient să-i dea creierului această autoritate, dar conform Islamului, sau mai precis, conform islamistului Bediuzzaman, Allah este cel care dă comanda creierului, iar Allah creează pe rând, în fiecare transmisie, comunicarea care se face între celulele nervoase, adică intervine.
– De ce se ocupă Dumnezeu cu asta?…
Dragul meu frate,
– Vom răspunde la această întrebare indicând câteva puncte care vor constitui fundamentul adevărului:
a)
„Toți cei din cer și pe pământ sunt ai Lui”
(ceva)
își doresc. Își doresc asta în fiecare zi.
(în orice moment)
este angajat/ă la un nou loc de muncă / este în curs de angajare.”
(Al-Rahman, 55/29)
Versetul din Coran indică faptul că Dumnezeu este mereu, în fiecare moment, implicat în o altă creație.
Prima frază a versetului este:
„Toți cei din cer și pe pământ sunt ai Lui”
(ceva)
au nevoie”
în formularea traducerii, care se referă la ființe conștiințioase
„toți”
cuvântul, menționat în textul versetului
„bărbați”
este traducerea cuvântului. Acest cuvânt este utilizat în principiu pentru ființe inteligente. Din acest motiv, în comentarii se folosește mai mult
îngerii și oamenii
a fost descris ca.
Cu toate acestea, mulți exegeți
„dacă vor”
Au deschis o fereastra mai larga, exprimand ceea ce au dorit, atat prin limbajul verbal, cat si prin limbajul corporal.
Prin urmare, îngerii, oamenii și spiritele împlinesc nevoile lor lumești și spirituale cu limbajele lor, dar împlinesc, în toate aspectele lor, nevoile lor instinctive cu limbajul gesturilor.
De exemplu, un om,
El roagă pe Dumnezeu să-i asigure existența, continuarea existenței sale, precum și satisfacerea tuturor nevoilor materiale și spirituale de care are nevoie pentru a trăi.
Și cei care nu cred (în Allah)
– chiar dacă nu o solicită verbal –
Prin natura lor, ei cer, prin limbajul lor interior, tot ce au nevoie. Ochiul vrea să vadă, urechea vrea să audă, plămânii vor să respire oxigen. Sistemul digestiv, stomacul, intestinele, creierul, inima, mintea, sufletul lor imploră pe Allah, prin limbajul lor interior, ca nevoile lor să fie satisfăcute în permanență…
b)
Utilizat în verset pentru a desemna ființe inteligente.
„bărbați”
pronumele relativ uneori
„fără minte, inanimat”
în cazul bunurilor
„ma”
Poate fi utilizat cu același sens ca pronumele relativ.
În acest caz, în traducere
„toți”
în loc de cuvântul
„totul”
cuvântul poate fi utilizat.
Conform acestui, traducerea versetului ar fi următoarea:
„Tot ce este în ceruri și pe pământ
(cu viață/fără viață; cu conștiință/fără conștiință)
Totul provine de la El.
(în limbajul de stat sau de stare)
dacă vrea.”
La fel cum sufletul, conștiința, viața oamenilor nu le împiedică să ceară ceva de la Dumnezeu prin limbajul stării lor, limbajul nevoilor lor naturale, nici așii
-doar pentru treburile lui personale-
Inspirația inerentă pe care o primește nu îl împiedică să ceară, în general, lucrurile de care are nevoie, prin limbajul gesturilor.
c)
Ultima frază a versetului este:
„O, în fiecare zi”
(în orice moment)
este angajat/ă într-un nou job / este implicat/ă într-un nou proiect / este angajat/ă într-o nouă activitate creativă
În versetul cu acest sens, se indică faptul că Dumnezeu a preluat pe cont propriu sarcina creației, în conformitate cu măreția atributului de unicitate, și că nu a acceptat niciodată pe nimeni ca partener în acest sens.
Desigur, nici albinele nu fac excepție.
d)
„Nici măcar o frunză nu cade fără ca El să știe.”
(Enam, 6/59)
în versetul care spune:
necesitând în permanență cunoștința și puterea lui Allah în fiecare atitudine, în fiecare mișcare, în fiecare decizie.
Se indică faptul că chiar și un eveniment aparent simplu, cum ar fi căderea unei frunze, necesită intervenția lui Dumnezeu. Dacă căderea frunzei necesită intervenția lui Dumnezeu, este posibil ca albina, care creează stupul, o operă de artă minunata, să nu necesite această intervenție divină?
e)
„Întru adevăr, Allah menţine cerurile şi pământul ca să nu se tulbure ordinea lor. Întru adevăr, dacă ordinea lor s-ar tulbura, nimeni altul decât El nu le-ar mai menţine. Întru adevăr, El este blând şi iertător.”
(Fatır, 35/41)
în versetul care spune că Dumnezeu menține cerurile și pământul în pozițiile lor în cadrul ordinii existente, le guvernează cu cunoștință, înțelepciune și putere de la ziua în care le-a creat,
Curatorie
Se subliniază că prin misterul său, el i-a ținut în sfera existenței.
„Fiecare cer a primit revelația/inspirația cu privire la misiunea sa.”
(Fussilat, 42/12)
Inspiratia/inflatia ontologica, mentionata in versetul care spune „si nu este suficient ca cerurile sa fie lasate la voia lor”, nu este suficienta pentru ca cerurile sa fie lasate la voia lor, ci, in ciuda inspiratiei pe care o primeste, albina are nevoie de mila lui Allah.
f)
În aceste cuvinte pline de lumină se ascund înțelepciuni divine:
„Cel care posedă putere absolută este independent de mijloace.”
Mijloacele sunt doar aparente; sunt cortina de glorie și măreție. Sunt intermediari, spectatori ai domniei divine, în starea de supunere, admirație, neputință și umilință. Nu sunt ajutători, nu pot fi parteneri în domnia divină.”
(vezi Cuvinte, p. 199)
„O, omul superficial care se lamente din cauza cauzelor!”
Cauzele sunt ca un cortin.
Căci măreția și gloria cerescă cerescă o impun. Dar cel care acționează este puteră Samedaniyedir. Căci unitatea și măreția cerescă o impun și independența o necesită. Funcționarii Sultanului Etern nu sunt executorii domniei de providență. Ci sunt mai degrabă proclamatori ai acelei domnii și observatori ai acelei providențe. Și acei funcționari, acei intermediari, sunt pentru a manifesta gloria puterii, măreția providenței. Ca să nu se vadă că puteră se implică în treburile mărunte. Nu ca un sultan uman, lipsit de putere, dependent de sărăcie, care a făcut din funcționarii săi parteneri ai domniei din cauza imbecilității și nevoii. Deci, cauzele au fost stabilite, ca gloria puterii să fie păstrată împotriva privirilor superficiale ale rațiunii.”
(vezi Cuvinte, p. 293)
Click here for more information:
– Dumnezeu creează mișcările din corpul nostru în fiecare moment?
– Dumnezeu a creat totul de la început, sau continuă să creeze?
– Se spune că Dumnezeu a creat universul și apoi s-a retras. Despre asta (deism…)
– Allah nu intervine în lume, el a creat deja toate posibilitățile
– În creația omului și în fenomenele naturale, cauzele aparțin lui Dumnezeu…
– De ce Dumnezeu folosește cauze?
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
