Dragul meu frate,
Nu este vorba nici măcar de a fi înainte de a exista. Nimic altceva decât Dumnezeu, care este existent prin sine însuși și veșnic, nu poate să treacă din neant în existență de la sine. Altfel, ar trebui să considerăm că tot ce există este veșnic.
Conceputul nu se referă la un obiect care există undeva. Este doar un element de imaginație în care, din punct de vedere rațional, nu există diferență între existența și inexistența sa, a cărei existență sau inexistență nu este necesară din punct de vedere rațional. A spune că ceva este posibil înseamnă a-l lua din existență și a-l arunca în inexistență. Însă, pentru posibil, o astfel de imaginație nu este reală. Deoarece nu există o entitate.
Să repetăm: nu există ființă care, aşa cum am conceput-o în întrebare, să fi existat şi apoi să fi fost aruncată în neant. Există doar ceea ce nu este. Cunoaşterea eternă şi infinită a lui Dumnezeu cuprinde şi lumi ale neantului. Nu există, în adevăratul sens al cuvântului, o lume a neantului. Întrucât cunoaşterea cuprinzătoare a lui Dumnezeu include şi ceea ce nu a existat încă. Însă, nu folosim acest termen pentru ceea ce nu există încă, sau îl folosim ca o metafor, acordând o toleranţă.
Gradele de existență în lucruri sunt diverse. Toate acestea sunt manifestări ale numelor și atributelor lui Allah. Însă, din punct de vedere al manifestărilor lor personale, ele se maturizează trecând prin multe văluri.
Din punctul nostru de vedere, esența lucrurilor este următoarea:
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
