–
Dragul meu frate,
Iată traducerea unui verset din Coran care vorbește despre posibilitatea prelungirii vieții de către Dumnezeu:
Acest aspect este subliniat și în hadisuri care au semnificația respectivă.
Întrebarea are două răspunsuri.
Întinderea sau scurtarea vieții reprezintă modificarea duratei normale a vieții. De exemplu, în Tablăta Protejată este scris că viața unui om este de 60 de ani. Dar în marginea este scris și: Dumnezeu, prin cunoașterea sa veșnică, știe dacă acest om va da sau nu zeciuială. Prin urmare, în concluzie…
Acest lucru înseamnă, respectiv, că…
După cum se menționează în unele hadisuri, poate contribui la prelungirea vieții.
Cel mai important lucru este să faci.
Nu trebuie să uităm acest principiu fundamental:
Însă, cu condiția de a nu fi scopul final și de a nu fi dorite intenționat, beneficiile lumești și roadele care apar spontan și sunt oferite fără a fi solicitate, nu sunt incompatibile cu devoțiunea. Ba chiar pot fi un stimulent și un avantaj pentru cei slabi. Dacă acele beneficii și avantaje lumești ar fi cauza sau o parte a cauzei acelei devoțiuni, acel virḍ sau acel zikr, ar anula parțial acea devoțiune. Poate chiar ar face acel virḍ sfânt steril, fără rezultat.”
Deci, slujirea și orice formă de cult se fac doar pentru că Allah a poruncit, iar scopul final este de a câștiga favoarea lui Allah.
Dacă alte lucruri se amestecă în această intenție, ele încalcă esența rugăciunii și îi fac rău. Alte beneficii și înțelepciuni lumești pot fi folosite ca mijloc de a crește entuziasmul și zelul în rugăciune. Cu toate acestea, ele nu ar trebui să fie motivul principal al intenției.
De exemplu, dacă rugăciunea este săvârșită doar pentru a aduce sănătate corpului, atunci rugăciunea este nulă. Rugăciunea nu este săvârșită pentru a fi sănătos. Cu toate acestea, dacă Allah acordă sănătate celor care se roagă, aceasta este o binecuvântare și o grație.
Totuși, de exemplu, ar fi greșit să se facă rugăciuni pentru ploaie doar pentru ca să plouă. Întrucât, dacă în urma acestui fapt, Allah dă ploaie, deși intenția nu a fost principală sau justificativă, aceasta este totuși un dar, care cere recunoștință.
Aceeași situație este valabilă și în cazul lungimii și binecuvântării vieții. Cultul nu se practică pentru aceste lucruri, ci pentru că Dumnezeu a poruncit, esențial este să câștigi harul Lui, iar beneficiile reale vor fi acordate veșnic în viața de apoi.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
