– Copiii care mori înainte de a ajunge la pubertate nu sunt inocenți? De ce devin servitori?
„Și în jurul lor vor circula, servind cu sticle, cu decantare, cu pahare pline de vin din rai, copii imortali.” (Al-Waqi’ah, 56/17-18)
– Cuvântul „Vildan” din acest verset este interpretat de unele traduceri ca: „Acestea sunt copiii care nu au nici păcate, nici fapte bune în lumea de aici. Copiii politeiștilor care au murit înainte de pubertate vor servi pe cei din rai. Astfel, și ei vor primi o mare binecuvântare. Întrucât vor fi mijlocul de intrare în rai, vor intra în rai deși nu au îndeplinit obligațiile lor.”
– Cum se poate?
– Nu sunt inocente înainte de a ajunge la pubertate, de ce devin servitoare?
Dragul meu frate,
1. Care este sensul cuvântului VILDAN din Coran? Care este diferența față de ĞILMAN?
„Împrejurul locuitorilor Raiului, băieți imortalizați”
(copiii)
Ei călăresc în jur și oferă servicii.”
(Al-Waqi’ah, 56/17)
„Împrejurul lor, băieți imortalizați
(copiii)
Ei umblu în continuă căutare de servicii. Când îi vezi, ai impresia că sunt mărgărituri împrăștiate peste tot.”
(Al-Insān, 76/19)
în versetele care menționează
copil, copilă
cuvântul provine din rădăcina vld, care indică sensurile de a naște copii și de a avea copii. În Coran sunt folosite multe verbe și substantive derivate din această rădăcină.1 Printre acestea, vildân, pluralul lui velîd,2 înseamnă mevlud (născut). Însă, indiferent de faptul că sunt născuți,
(fără a ține cont de relația lor cu părinții)
a devenit utilizat pentru copiii mici.3
Velid
Deși se spune că cuvântul ‘in se referă la un copil pe cale să se nască,4 este mai clar că înseamnă bebeluș. Întrucât în verset este folosit pentru a descrie copilăria lui Moise (as).5 Acest cuvânt se referă atât la fete, cât și la băieți. Dicționarele atribuie lui velid, ca a doua și a treia definiție, adăugate ulterior, sensurile de sclav și tânăr servitor.6 Cuvântul vildân apare în alte patru versete, pe lângă cele două pe care le vom analiza, trei în sura Nisâ (versetele 75, 98, 127) și una în sura Müzzemmil (vers. 17). Forma singulară, velid, apare într-un verset (Şuarâ, 18).
În primele două versete din sura An-Nisa, cuvântul vildân se referă la cei lipsiți de apărare.
(Creștinii din Mecca care nu au putut emigra din cauza situației dificile / mustaz’afine mine’r-ricali ve’n-nisai ve’l-vildân)
în care, în a treia parte, este menționată a treia grupă, tot alături de văduve, cu sensul de copii defavorizați (el-müstaz’afine mine’l-vildân).7
În sura Al-Muzzammil, unde este descrisă groaza zilei de judecat, se face mențiune despre:
„Dacă voi negați, copiii
(copil)
Cum să vă protejați de o zi care vă face să îmbătrâniți?!
(Al-Muzzammil, 73/17).
Versetele 17 din Al-Waqi’ah și 19 din Al-Insan
copil, copilă
Dacă ne uităm la semnificațiile atribuite cuvântului, observăm următoarele:
Copii, copii ai raiului, fii, slujitori tineri, tineri, junii, feciori, slujitori, slujitori tineri, junii tineri, tinerețea.
După cum se vede, există traduceri similare și pentru acest verset. Din punctul nostru de vedere, cele mai precise dintre aceste traduceri sunt:
„copiii”
sau
„copiii raiului”
Acestea sunt afirmații. Întrucât sensul cuvântului vildân, care înseamnă copii, este clar. Pe scurt, nu există discordanță cu privire la sensul cuvântului vildân, care este copii.
Ğılmân
Întrucât cuvântul „ğilmân” este folosit pentru băieți, iar expresia „ğilmânun lehum” este interpretată ca având sensul de proprietate, adică „ğilmân care le aparține”, și ținând cont că în hadisuri se menționează că locuitorii raiului vor avea mulți servitori, se poate considera că acești copii au fost creați pentru a servi în rai.
Vildân, pe de altă parte,
deoarece cuprinde atât băieți cât și fete, și din cauza rădăcinii etimologice care sugerește nașterea, acești copii ar putea fi copiii proprii ai locuitorilor raiului, care au murit în lume înainte de a atinge pubertatea, și, în plus, copiii creati special pentru locuitorii raiului, despre care se vorbește în unele hadith-uri, pe care aceștia i-ar putea avea fără dificultățile sarcinii, dacă ar dori…8
În acest caz, chiar și cei care nu au avut copii în viața terestră vor putea avea atâția copii pe cât vor dori în rai.
La fel cum cei care vor intra în Rai vor fi recreați în forma de tineri, indiferent de vârsta lor în lumea de pe pământ, copiii care vor intra în Rai vor fi recreați în cea mai frumoasă perioadă a copilăriei, indiferent de vârsta la care au decedat, pentru a fi o sursă veșnică de bucurie, veselie și lumină în ochii părinților lor.9 Una dintre cele mai mari bucurii spirituale în viața de pe pământ este, fără îndoială, prezența copiilor adorabili și veseli. Acest aspect indică că una dintre cele mai frumoase laturi ale vieții din Rai va fi reprezentată de acești copii.
2. Care este semnificația folosirii cuvântului ğılmân, care înseamnă copii, pentru a descrie servitorii din Rai?
Într-o atmosferă unde locuitorii raiului vor fi alături de soții lor, este mai potrivit să existe servitori cu aspect de copil, în loc de tineri. Serviciile copiilor sunt mai relaxante. Este un fapt că copiii sunt mai activi și energici în îndeplinirea sarcinilor. De asemenea, se poate spune că, întrucât în rai nu va exista oboseala, iar toate lucrurile vor fi făcute cu plăcere, acest serviciu nu le va fi niciodată greu, ci dimpotrivă, vor lua mare bucurie din acest lucru.
Ğılmân
se poate considera că această formulă de adresă este o forma de apel adaptată la nivelul nostru de înțelegere, adresată acestor servitori a căror natură este necunoscută pentru noi… Prin urmare, acești servitori
ğılmân (copiii)
Denumirea lor ca „ghilmān” ar putea indica că ei au fost creați cu o natură și o esență complet diferită, cu un aspect și o natură, o formă și un caracter, complet îndepărtate de masculinitate sau feminitate, de tot ce sugerează gen sau sexualitate. Considerăm că descrierea vaselor de băut ai locuitorilor raiului ca fiind din cristal-argint (kavarira min fidda) indică că aceste vase au o natură mult diferită, la fel cum cuvântul „ghilmān” exprimă mai mult inocența lor, aspectul lor infantil, decât vârsta sau genul lor, indicând că sunt ființe extrem de potrivite pentru servire, având putere și forță. Ibn Abbas a spus că…
„Îngerăd, lucrurile din lumea aceasta au doar nume.” (adică, esența lor este mult mai diferită și de o calitate superioară)
Această afirmație întărește convingerea noastră.
3. Vildan, dacă în rai sunt copiii care au murit în lume înainte de a ajunge la pubertate, cum se explică faptul că aceștia devin servitori părinților lor?
Pleșuind de la versetele care menționează că și vildânii (fiii de băi) vor servi locuitorilor raiului,
-în cazul în care vildân sunt considerați copiii locuitorilor raiului-
Se poate spune că această situație nu este compatibilă cu ideea de a servi. Din punctul nostru de vedere, serviciul acestor copii părinților lor nu provine din necesitate, ci din faptul că există o plăcere și o frumusețe aparte în a primi binecuvântări din mâinile lor.
Servitor
Suntem de părere că există diferențe importante între semnificația pe care o sugerează cuvântul „serviciu” în mintea oamenilor și serviciul pe care îl prestează acești copii. Serviciul pe care îl prestează acești copii nu este un serviciu obișnuit, ci un serviciu menit să demonstreze dragostea și atașamentul lor față de părinții lor.
Aceasta nu este o simplă servire, ci mai degrabă o formă de plăcere. Atât copiii, cât și părinții lor, găsesc un mare satisfacție în acest rol. Un copil activ, energic, este mai drăguț decât un copil inactiv. Agilitatea copiilor, alergatul lor în jurul părinților, le conferă o frumusețe aparte, le adaugă farmec. Într-adevăr, în versetul 19 din Surah Al-Insān, se vorbește despre acești copii servitori…
„a fi comparat cu perle împrăștiate”
, exprimă multitudinea lor, activitatea, mișcarea și diversele servicii în care sunt implicate constant în adunări și case, precum și puritatea și frumusețea culorilor lor. Perlele, împrăștiate după ce au fost scoase din firul pe care erau așezate, au o frumusețe aparte, o caracteristică plăcută și încântătoare, datorită reflexiei luminii lor una în alta. Sunt cu atât mai frumoase cu cât sunt împrăștiate pe un fundal de aur sau mătase. Perlele proaspete, crude, nemanipulate, abia scoase din scoica lor, au o frumusețe aparte, încântătoare.10
Potrivit acestor declarații, copiii din rai vor fi servitori,
Aceste lucruri nu ar trebui considerate ca o formă de serviciu în lumea de aici, ci ca frumuseți ale raiului. Aceasta nu este o pedeapsă pentru copiii din rai, ci o mare bucurie și binecuvântare. Se poate spune că aceleași frumuseți se aplică și copiilor necredincioși care au murit înainte de a ajunge la pubertate.
Note de subsol:
1. velede, yelidu, elidu, vulide, yuled; veled, evlad, valid, valide, valideyn, velid, mevlud, vildan.
2. Maverdî, V, 450; Râzî, XXIX, 131
3. Râzî, XXIX, 131
4. Bursevî, X, 273
5. Al-Şu’arâ, 18
6. Vezi Kuraşî, Kamus-i Kur’ân (articolul „veled”), el-Mu’cemu’l-Vasit (articolul „veled”).
7. Mehmet Çakır, în traducerea sa a Coranului intitulată „Coranul şi traducerea lui în turcă”, a interpretat versetul 127 din Nisa ca: „…în Coran există fatwa-uri şi pentru băieţii orfani…”, atribuind cuvântului „vildan” din verset sensul de „băieţi”. Cum a subliniat şi Akdemir în critica sa a lucrării (vezi Hikmet Akdemir, „Unele consideraţii despre traducerea Coranului şi traducerea lui în turcă”, Marife, anul 5, nr. 2, p. 91), cuvântul „vildan” din verset include, prin extindere, şi fetele. Prin urmare, traducerea lui „vildan” ca „copii” în sens absolut este mai corectă.
8. Conform majorității exegeților și teologilor islami, în rai nu există procreație (reproducere).
Însă, potrivit unor relatări, în viața de dincolo de moarte, procrearea se desfășoară într-o formă diferită de cea din viața terestră.
Potrivit unei tradiții relatată de Abu Sa’id al-Khudri, Profetul a spus:
„În Rai, când un credincios dorește un copil, sarcina, nașterea și creșterea lui se produc instantaneu.”
(Tirmizî, Cenne, 23; Ibn Mâce, Zühd, 39; Dârimî, Rikak, 11; Ibn Hanbel, III, 9). Potrivit unor interpretări, în rai există viața sexuală, dar nu se nasc copiii. Mujahid, Tavus și Ibrahim en-Nehai împărtășesc această opinie. Așa cum relatează Abu Rezin el-Ukaylî, citând pe Profetul:
„Îngerii din Rai nu au copii.”
Ishaq ibn Ibrahim şi alţii au spus că, aşa cum se menţionează în hadisul de mai sus, în Rai, credinciosul, la dorinţa lui, poate avea copii pe loc, dar că nu ar trebui să-şi dorească asta (Şa’ranî, Muhtasaru Tezkireti’l-Kurtubî, p. 104). Aici,
„dar nu-și doresc”
Se pare că acest pasaj nu este o continuare a hadith-ului, ci aparține lui Ishaq ibn Ibrahim și altora, care au relatat cuvintele Profetului. Altfel, o astfel de afirmație (hadith) ar fi lipsită de sens. Este evident că ar fi absurd să se descrie în detaliu ceva ce nu se va întâmpla, ca și cum s-ar întâmpla, iar apoi să se spună că nu se va întâmpla. Căci, dacă ar fi fost așa, nu s-ar fi inclus în relatare concepția, nașterea și îmbătrânirea, ci s-ar fi spus doar „ar fi fost posibil, dacă s-ar fi dorit”. De asemenea, utilizarea particulei „in” (în) în loc de „iza” (dacă), care exprimă certitudine, indică că dorința se va împlini. Prin urmare, în opinia noastră, o astfel de interpretare este o interpretare forțată, bazată pe relatarea că locuitorii raiului nu vor avea copii. Relatările pe acest subiect pot fi sintetizate astfel: Raiul, în sensul pe care îl înțelegem, nu este un loc de reproducere prin sarcină etc. Nu există concepția de a avea copii ca în lumea de acum. Cu toate acestea, se poate avea un copil instantaneu, dacă se dorește…
9. Este posibil ca copiii din Rai să fie construiți la vârste diferite. Întrucât fiecare etapă a copilăriei are o frumusețe și o dulceață aparte. Se poate considera că acest aspect este indicat prin utilizarea cuvintelor „vildan” și „ğılman” pentru copiii din Rai. Astfel, este probabil ca „vildan” să se refere la copiii mai mici, iar „ğılman” la copiii mai tineri.
10. Taberî, XII, 370; Maverdî, VI, 171; Zemahşerî, IV, 119; İbnu’l-Cevzî, VII, 219; VIII, 149; Kurtubî, XIX, 93; İbn Kesir, IV, 487; İbn Kayyım, Hadi’l-Ervah, p. 309; Bursevî, IX, 196; X, 273; Alûsî, XXVII, 34; XXIX, 161. Maverdî menționează că opinia conform căreia această metafor exprimă multitudinea copiilor aparține lui Katade, iar opinia conform căreia exprimă puritatea culorilor și frumțea aspectului lor aparține lui Süfyan-ı Sevri (a).
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
