Poate explicați versetul 81 din Al-Imran: „Dumnezeu a luat un angajament de la profeti… Ați acceptat greaua mea promisiune? Eu voi fi martor alături de voi…”? Ce înseamnă aceste expresii?
Dragul meu frate,
Traducerea versetului este următoarea:
„Dumnezeu a luat de la profeți următorul angajament: „Eu v-am dat cartea și înțelepciunea, iar când va veni un profet care să confirme cărțile pe care le aveți, voi veți crede în el și veți fi alături de el! Ați acceptat acest lucru? Ați luat pe voi greaua mea promisiune în acest sens?” Ei au spus: „Am acceptat”. (Dumnezeu a spus:) „Atunci fiți martori, și eu voi fi martor alături de voi.”
(Al-Imran, 3/81)
Dumnezeu, în timp ce a dat tuturor profetilor cărți și înțelepciune, a primit de la toți un asemenea pact și acord. Între ei există un pact de confirmare reciprocă, acceptat sub mărturia reciprocă și divină, de la cel care a venit mai întâi la cel care a venit mai târziu, și de la cel care a venit mai târziu la cel care a venit mai întâi. Toți au promit lui Dumnezeu credință și ajutor profetului Muhammad, care i-a confirmat. Asta este sentința mărturiei cunoașterii și a dreptății.
(Elmalılı, Religia Dreptă, interpretarea versetului relevant)
De asemenea, s-a subliniat că profetul Mahomed (pace fie cu el), care a venit cel mai recent, este moștenitorul adevărurilor aduse de toți profeții, că adevărurile pe care le-a adus sunt totodată dovada veridicității cărților sfinte anterioare, și că, din acest motiv, ultima revelație are o caracteristică universală, supra-temporală și supra-spațială, care cuprinde toate revelațiile. Importanța sa constă în acest aspect.
„Când va veni acel profet, voi veți crede cu siguranță în el și veți veni în ajutorul lui.”
este subliniat prin expresia care înseamnă.
Deoarece profetii nu s-au unit cu Profetul Muhammad, destinatarul principal al convenției menționate în verset este…
Ahl-i Kitab
rezultă clar. Prin urmare
Fiecare profet i-a anunțat națiunii sale despre ultimul profet și, în cazul în care îl întâlnesc, i-a cerut să creadă în el și să-i ofere tot felul de ajutor.
Deși au fost cărturari și au fost conștienți de profeția lui Muhammad, unii dintre ei nu au crezut, ignorând semnele și veștile bune prezente în cărțile lor, precum și sfaturile transmise de profeții anterioare de la generație la generație. Versetul conține o reproșare serioasă adresată acestora.
Pe de altă parte, se reamintește principiul integrității mesajelor tuturor profeților delegați de Dumnezeu, subliniindu-se că fiecare profet declara corectitudinea mesajelor divine anterioare, iar discipulii profeților precedenți credevau în mesajele aduse de profetul ulterior și îl sprijineau, ceea ce arată că era prevăzut un sistem reciproc de mărturie.
Astfel,
Ahl-i Kitab
atât pentru a fi coerente intern, cât și
la „religiile divine” și la „crezul în Dumnezeu”
pentru ca apelul adresat grupurilor care au o atitudine contrară să fie eficient,
să răspundă pozitiv la acest apel
Se subliniază inevitabilitatea sa.
„Dumnezeu a luat angajament (învălmășire) de la profeți…”
Exprimarea a fost explicată în următoarele moduri:
a)
Versetul menționează că profetilor li s-a promis că vor crede în mesagerul (resul) care va veni mai târziu și că îl vor susține. Prin urmare, cei care au dat promisiunea sunt profetii. Potrivit unor interpreți, promisiunea se referă în general la faptul că profetii se vor confirma reciproc; alții cred că se referă la vestea despre venirea profetului Muhammad.
b)
Stilul Coranului
„pact”
Analizând cu atenție versetele care se referă la acest subiect, se observă că nu se face referire la promisiuni făcute de profeți în persoană, ci la promisiuni făcute de comunitățile lor, că vor crede în profetul Mahomed și că îl vor sprijini când va veni.
(vezi Taberî, İbn Atıyye, Râzî, Zemahşerî, comentariile la versetul respectiv)
Se poate spune că versetul cuprinde interpretări precum aceasta și altele similare.
Menționat în verset
„insistență”
cuvânt din dicționar
„greutate, legământ, legătură”
înseamnă, printre altele, și în Coran.
„greutate, povara”
deși este folosit și în sensul de
(vezi Al-Baqara 2/286; Al-A’raf 7/157)
luând în considerare contextul, adică ce precede și ce urmează cuvântului
legământ
a fost atribuit un sens.
(vezi Drumul Coranului, Consiliul, interpretarea versetului relevant)
Atunci, pentru această sarcină
„insistență”
motivul pentru care se spune că
„povara grea, povara grea de purtat”
se datorează acestui fapt. Prin urmare,
„Ați acceptat povara grea și dificilă?”
înțelesul este clar.
(Nesefi, interpretarea versetului ilili)
Întrucât profeții care au transmis religia comunităților lor au dat un cuvânt mare și greu zeilor lor, într-o imagine admirabila. În lumina acestui adevăr, devine clar că comunitățile profeților anteriori se abat de la directivele profeților lor și de cuvântul lui Dumnezeu care era cu ei. Membrii cărților sfinte care nu ascultă de ultimul profet se opun, de asemenea, ordinii universului, care se supune complet Creatorului, care își programează activitățile prin poruncile și voința Lui, și care se supune legii lui Dumnezeu.
(vezi Seyyid Kutup, Fi Zılal, interpretarea versetului în cauză)
În versetul
„Martoriul lui Allah”
Referitor la acest punct, având în vedere că Dumnezeu Suprem cunoaște totul, deschis sau ascuns, cu cele mai mici detalii, cererea sa de o astfel de mărturie nu poate fi explicată, cu siguranță, prin necesitatea Sa de a o primi. Pe de o parte,
Principiului de mărturie reciprocă din univers, care este opera voinței Sale.
, pe de altă parte
orice acuzație și responsabilitate depind de dovada contrariei
Se atrăge atenția asupra acestui aspect și se solicită o reflecție profundă asupra lui.
„Și eu sunt martor alături de voi.”
iar propoziția „în mod definitiv” este menită să întărească caracterul obligatoriu al acestor cuvinte și să avertizeze împotriva retragerii de la ele.
(Zemahşerî, comentariu la versetul în cauză)
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
