Ce este psihologia bătrânești și ce înseamnă bătrâneștea?

Detalii despre întrebare

– Cum se diagnostichează și există vreun tratament?

– Ce măsuri pot fi luate pentru a se face față îmbătrânirii?

Răspuns

Dragul meu frate,

ar trebui să se folosească expresia „în loc de”. Deoarece omul începe să îmbătrânească de la naștere, celulele cerebrale încep să se deterioreze. Fundamentele unei bătrâneți bune sunt puse în primii ani de viață.

Îmbătrânirea este destinul tuturor ființelor, animate sau inerte. Pe măsură ce omul îmbătrânește, părul îi albăstește, pielea se ridă, iar spatele se curbează, iar în același timp se produc modificări în structura sa psihologică.

Claritya intelectuală scade, învățarea lucrurilor noi devine mai dificilă, memoria slăbește, iar spiritul de inițiativă și agilitatea se diminuează.

Săbătura și cumpătul devin mai evidente, gândirea logică și corectă este mai sănătoasă; judecata este mai puternică; se ajunge mai ușor la judecăți pertinente. Dacă acumularea de cunoștințe și experiență se combină cu o personalitate matura, rezultatul sunt bătrâni fericiți. Sunt mai consecvenți, toleranți și răbdători.

Imaginați-vă un armat: neinstruit, dar numeros. Imaginați-vă alt armat: instruit, dar cu un număr mult mai mic. Al doilea armat va învinge întotdeauna pe primul.

Lucrurile mărețe se reușesc nu prin forța fizică, ci prin gândirea corectă, la locul potrivit, și prin transformarea scopurilor în realitate. Cu alte cuvinte, nu ascuțimea sablei contează, ci ascuțimea minții.

Deci, dacă pierderea abilităților legate de vârstă este compensată de câştiguri importante, o persoană poate avea o bătrânețe fericită.

Oamenii în vârstă povestesc mereu despre amintirile vechi, nu se saturesc de poveștile despre război și serviciul militar. Își uită vizitatorul de ieri, dar povestesc despre acum cincizeci de ani cu toate detaliile. Familia le-a memorat deja.

Oamenii în vârstă de acest fel sunt foarte deranjați de schimbarea vechilor lor obiceiuri. Se simt neliniștiți și irascibili dacă se schimbă camera din casă, locul tabloului de pe perete sau poziția radioului. Pot chiar să se manifeste cu „boala de acumulare”, care poate ajunge la acumularea de brizulete de țigară.

Reacția la lucrurile noi uneori ajunge la un nivel exagerat, nu vor nici măcar pantofi noi sau rochii noi. Tot ce este nou este urât, rău.

Unii bătrâni critică constant tinerii, laudând propria lor tinerețe. Ei chiar repetă că li se calcă în picioare drepturile, că țara ar trebui să le fie recunoscătoare pentru serviciile lor, că a le priva de drepturi este o greșeală uriașă.

Contra a aşteptărilor, flacăra vieţii creşte cu vârsta. Un lucru pe care mulţi tineri nu-l înţeleg este că bătrânii iubesc viaţa mai mult. De aceea, o persoană în vârstă simte că sănătatea ei este neglijată, că nu se ia destul de multă grijă de ea.

Această vorbă descrie foarte bine unii bătrâni. Ca un bebeluș care nu vrea să renunțe la sânul mamei, unii bătrâni au o sete de averi, proprietăți și faimă care se inflamează.

Așa cum mihrabul rămâne în picioare chiar și când moscheea este distrusă, la fel, indiferent de vârstă, unii bătrâni devin tot mai lacivi, tot mai agresivi și mai greu de suportat. Fundația unei bătrâneți insuportabile este pusă în copilărie.

Este cel mai important aspect psiho-social al bătrânilor. Un bătrân plasat într-un cămin de lux sau spital, dacă este cuprins de singurătate, poate suferi o cădere bruscă și moarte. Părinții care nu pot vedea copiii și nepoții lor au greu de suportat povara vieții.

Este o frică universală a omului, dar o realitate inevitabila: la bătrâni, odată cu căderea părului, se albește și sufletul. Moartea este principala cauză a acestui albeșenire a sufletului. Singurul lucru care alină pe bătrânul conștient de apropierea morții este credința. Ce fericire trăiește bătrânul care vede moartea ca pe o chemare, ca pe o reîntâlnire cu Dumnezeu, cu cei dragi! Altfel, nu ar exista sentiment mai dureros decât cel al omului care, trezindu-se în fiecare dimineață, se apropie cu un pas de execuția capitală.

Un bătrân care nu mai are forța fizică de altădată, care nu se simte confortabil din cauza unor probleme de sănătate, care a pierdut anumite activități plăcute și satisfăcătoare, care este lipsit de un loc de muncă productiv și care este conștient că moartea se apropie, se simte extrem de neajutorat și slab. Cel mai important sprijin pentru o persoană care trăiește cu aceste sentimente este suportul familiei și al celor din jur, precum și o filozofie de viață pozitivă.

Ideea că în bătrânețe nu există remediu pentru imbecilitate, dar o persoană poate avea o bătrânețe fericită cu o bună filozofie de viață, este una dintre ideile depresive ale persoanelor vârstnice. O persoană care apreciază valoarea zilei pe care o trăiește nu va acorda atenție unei judecăți greșite de acest fel.

Vârsta bătrânească aduce mai multe avantaje. Ce ar putea fi mai plăcut decât o bătrânețe înconjurat de tineri?

Vârsta bătrânească este o perioadă plină de probleme. Dar chiar și pe cineva cu o mentalitate pesimistă, așeșuit în rai, îl vei găsi căutând motive de nemulțumire.

O persoană cu o filozofie de viață realistă se poate bucura de cele mai mici lucruri. O pasăre care zboară, o pisică care se plimbă în jurul ei îi pot aduce bucurie. Bătrânii ambițioși, cu nivelul de așteptări ridicat, nu pot fi fericiți, întrucât ei întotdeauna vor mai mult.

Nu vom cere prea mult de la viață, vom aprecia ceea ce ne oferă. Astfel, ne vom simți mult mai bine.

Nu ar fi mai înțelept să te bucuri de bătrânețe, în loc să plângi pe seama lucrurilor pe care le-ai pierdut sau pe care nu le-ai reușit în tinerețe?

Persoanele care reușesc să rămână productive și după pensionare îmbătrânesc mai lent. Persoanele care consideră pensionarea o catastrofă, au sănătatea care se deteriorează rapid după pensionare. Ismet Inönü, Faruk Gürler, Shahul Irani Reza Pahlavi, probabil din cauza faptului că au considerat pensionarea o catastrofă, au decedat în șase luni din cauza cancerului sau a altor boli grave.

Omul ar trebui să muncească atâta timp cât are putere în mâini, este lucid și stă pe picioare. Lenea grăbește procesul de îmbătrânire.

Factorii negativi care pot afecta sănătatea în vârstă trebuie transformați în factori pozitivi.

Creierul este ca o mașină. Cu o îngrijire adecvată, durata sa de viață este lungă și nu se uzuriază prematur. Cercetările recente arată că învățarea continuă a lucrurilor noi stimulează creierul, având un efect de stimulare și încetinesc procesul de îmbătrânire celulară.

Este extrem de important ca o persoană care se teme de îmbătrânire să-și folosească creierul în mod eficient, conform cu principiul „cu cât mai mult se folosește, cu atât mai mult se hrănește”. Creierul este ca o fântână: cu cât se scoate mai multă apă, cu atât mai multă apă se adună.

O alimentație sănătoasă, bogată în vitaminele E și C, ajută la menținerea tinereții celulelor cerebrale. Vitamina E, în special, este abundentă în măsline. Aceasta previne oxidarea celulelor cerebrale, adică neutralizează radicalii liberi.

Cel mai bun mod de a se pregăti pentru bătrânețe este să se trăiască o viață sănătoasă și echilibrată în tinerețe și în perioada adultă. Pentru a întâmpina bătrânețea cu înțelepciune și confort, este necesar ca individul să aibă o filozofie de viață protectoare și să corecteze prejudecățile.

O persoană în vârstă care nu se simte singură, care crede că va fi alături de familia, copiii, rudele sale, se va simți mai puternică. O vorbă de încurajare, câteva cuvinte frumoase din partea copilului său sunt cel mai mare dar pentru o persoană în vârstă.

Un bătrân care simte că îmbătrânește, care crede că tinerețea și bucuriile lumii pe care le-a iubit și cărora a avut încredere, se pregătesc să-i spună „La revedere”, are nevoie de speranță și consolare. Pe de o parte, problemele, bolile, sentimentul de singurătate, sentimentele de incompetență și imbecilitate pe care le aduce bătrânețea, pe de altă parte, dorul de tinerețe și de zilele frumoase, conștiința apropiatului de moarte, duc la un dilemă care arunca pe bătrân în haos. Într-un astfel de amestec mental și emoțional, speranța și consolare a individului constau în credințele sale.

Întristit de amintirile tinereții, de plăcerile și frumusețile pierdute, cu dorințe și tristețe, mesajele divine pot să-i dea putere și pace. Mesaje cerești de acest gen vor face ca individul credincios să fie mai religios. Astfel, omul care găsește sensul și lumina profundă a existenței în lume, departe de asprimea materialismului, va vedea viitorul mai luminos și se va elibera de incertitudine. Secretul liniștității, prosperității și păcii interioare pe care o găsim la bătrânii religioși ar trebui să fie tocmai acesta.

În concluzie, a considera că bătrânețea nu este doar o perioadă de dificultăți și greutăți, ci și un segment de viață cu aspecte plăcute, va aduce fericire bătrânului și va calma furtunile din sufletul lui.

Click here for more information:


Cu salutări și rugăciuni…

Islamul prin întrebări

Maj Palune Pućhimata

Pućhipen E Divesesqo