Dragul meu frate,
Versetele despre purtarea vălului:
„O, Profetule! Spune-le soțelor tale, fiilor tale și soțelor credincioșilor să-și pună pe ele mantaua lor când iesiți. Aceasta le va proteja de a fi recunoscute și, prin urmare, de a nu fi hăituite. Allah este Atât de Iertător, Atât de Milostiv.”
(Al-Ahzab, 33/59).
„Și credincioaselor le spunem: să-și ferească privirile de lucrurile interzise, să-și păstreze castitatea, să nu-și arate decorațiile, cu excepția părților care se văd de la sine. Să-și pună vălul peste piept. Să nu-și arate decorațiile decât soților lor, părinților lor, socrilor lor, fiilor lor, fiilor soților lor, fraților lor, fiilor fraților lor, fiilor surorilor lor, propriilor lor femei, sclavelor lor, slujitorilor care nu mai au dorințe masculine sau copiilor care nu au încă cunoștință despre locurile intime ale femeilor. Să nu lovească cu picioarele lor ca să se cunoască decorațiile pe care le ascund. O, voi, credincioși! Întoarceți-vă cu pocăință la Allah, ca să fiți siguri de ceea ce sperați.”
(An-Nur, 24/31).
„Nu este păcat pentru femeile în vârstă care au încetat să menstrueze și nu mai au speranța de a se căsători să renunțe la haine exterioare, cu condiția de a nu-și arăta decorațiunile bărbatilor. Totuși, este mai bine pentru ele să se abțină.”
(An-Nūr, 24/60).
Hadisuri despre purtarea vălului:
A fost transplantat de la Esma, fiica lui Umeys. A spus:
Într-o zi, Profetul (s.a.v.) a intrat în casa Aişei (r.a.). Surorii ei, Esma, era alături. Purta o haină lungă, cu mâneci largi, care îi acoperea tot corpul. Profetul (s.a.v.), văzând-o, s-a ridicat și a ieșit. Aişa (r.a.) i-a spus surorii sale: „Îndepărtește-te de aici, Profetul (s.a.v.) a văzut ceva ce nu i-a plăcut la tine”. Esma s-a îndepărtat, iar apoi Profetul (s.a.v.) a intrat. Aişa (r.a.) l-a întrebat de ce s-a ridicat și a plecat. Profetul (s.a.v.), ridicând mâinile, a acoperit mânecele hainei cu ele, lăsând să se vadă doar degetele, și a răspuns:
„Nu ai văzut-o pe sora ei? O femeie musulmană nu ar trebui să arate altceva decât asta.”
(Mecmeu’zzevâid nr:4168)
Din acest hadis, cărturii islamici au înțeles că rochia pe care o purta Asma acoperea corpul, dar lăsa brațele descoperite, motiv pentru care Profetul (pace fie cu el) nu era mulțumit de îmbrăcămintea ei, și că mâinile trebuiau să fie acoperite până la vârfurile degetelor.
Uṣāma ibn Zayd (r.a.) a relatat:
„Profetul (pace fie cu el) mi-a îmbrăcat pe mine cu o haină de stofă egiptească, țesută strâns, pe care Dihye al-Kelbi i-o daruise, iar eu i-am îmbrăcat-o apoi soției mele. Profetul (pace fie cu el) m-a întrebat mai târziu: Ce s-a întâmplat, nu mai porți haină din Egipt? I-am spus: O, Mesia lui Allah, i-am îmbrăcat-o soției mele. Profetul (pace fie cu el) a spus că…”
Îi ordon să poarte ceva pe dedesubt, gen pijamă. Mă tem că acea rochie va evidenția volumul oaselor ei.”
(Ahmad ibn Hanbal)
Ibn-i Abbas (r.anhuma) a spus:
„Profetul (pace fie cu el) a blestat pe acei bărbați care imita femeile și pe acele femei care imita bărbații.”
(Buhari nr:5751, Abu Dawud nr:4098, Ahmad ibn Hanbal nr:3149, Nasa’i nr:9161)
„În ultima perioadă a comunității mele vor fi niște oameni care vor călări pe animale ca bărbați, dar vor coborî la porțile moscheilor. Femeile lor vor fi îmbrăcate, dar totuși goale, cu burta de cămilă pe cap. Blestemați-i, căci ei sunt blestemați.”
(Ahmad ibn Hanbal – Musnad nr. 6786, Ibn Hibban Sahih nr: 5655-7347)
Potrivit relatării Aişei, într-o zi, Esma, fiica lui Abu Bekr, a intrat în prezența Profetului îmbrăcată cu o haină transparentă. Profetul (pace fie cu el) s-a întors cu fața spre altă parte și a spus:
„O, Asma! Într-adevăr, când o femeie ajunge la vârsta pubertății, nu este potrivit ca să se vadă altceva decât fața și mâinile ei.” Profetul, pe care fie pacea și binecuvântarea lui Dumnezeu să fie, a arătat spre fața și palmele sale când a spus acest lucru.
(Abu Dawud, Libas, 31). „Allah nu acceptă rugăciunea femeii adulte fără vălul pe cap” (Ibn Majah, Tahara, 132; Tirmidhi, Salat, 160; Ahmad ibn Hanbal, IV, 151, 218, 259).
„Locul de pudicizie al bărbatului este între buric și genunchi.”
(Ahmed b. Hanbel, II/187).
„Genunchiul este parte a locului care trebuie acoperit (în religia islamă).”
(Zeylai, Nasbu’r-Raye, I, 297).
Într-un hadith transmis de Abu Hurairah (ra) în Sahih al-Buhari, Profetul (sas) a declarat că femeile care, deși îmbrăcate, sunt totuși dezvăluite, adică care poartă haine subțiri și transparente, vor ajunge în iad și nu vor simți nici măcar mirosul raiului. (Müslim, Libas.-125.)
Zuhair, fiul lui Harb, mi-a povestit: Mi-a relatat Jariir, care l-a auzit pe Sehl, care l-a auzit pe tatăl său, care l-a auzit pe Abu Hureira (r.a.). Abu Hureira (r.a.) a spus: Profetul (s.a.v.) a spus:
„Două categorii de oameni vor fi în foc, pe care eu nu le-am văzut încă. Un grup care poartă biciuri ca cozile de vacă cu care bat oamenii, și un alt grup de femei care sunt îmbrăcate, dar totuși dezgolaite. Ele sunt cele care abat pe alții de pe drumul drept, și ele însele sunt abătute de la dreptate. Capetele lor vor fi ca burtele de cămilă, căzute pe o parte. Acestea nu vor intra în rai. Deși parfumul raului se simte de la o distanță de atâtea și atâtea pași, ele nu vor simți nici măcar parfumul raului.”
(Muslim – Sahih, capitolul: îmbrăcăminte și ornament, hadith nr. 3971)
Alkame ibn Abi Alkame relatează că mama sa a spus:
„Hafsa, fiica lui Abdurrahman, a intrat în prezența Aişei cu un văl subtire pe cap, care îi lăsa părul la vedere. Aişa i-a luat vălul de pe cap, l-a îndoit de două ori, l-a îngroșat.”
(Muvatta’, Libas:4)
Imam Omar (r.a.) i-a avertizat pe credincioși să nu îmbrace pe femei haine care, deși nu sunt transparente ca sticla, arată clar ce se află sub ele. (Beyhaqi, Sunan, 2:235)
După relatarea acestui incident, Imam Serahsî adaugă o precizare conform căreia, chiar dacă hainele purtate de femeie sunt foarte subțiri, se aplică aceeași regulă. Ulterior,
„Îmbrăcată, dar dezvăluită”
înregistrează hadisul care conține sensul de mai sus și spune:
„Acest tip de îmbrăcăminte este ca o plasă (rețea), nu oferă acoperire. Prin urmare, nu este permis ca bărbați străini să se uite la o femeie îmbrăcată în acest fel.”
(el-Mebsût, 10:155)
„Femeia este un loc sacru care trebuie acoperit. Când ieșește din casă, diavolul o privește cu poftă.”
(Tirmizî, Radâ, 18).
Relatat de Aişa (R.anhâ);
„Dumnezeu nu acceptă rugăciunea unei femei care a atins vârsta pubertății dacă nu are vălul pe cap.”
(Ibn Mace, Tahâre, 132; Tirmizî, Salât, 160) Hadisul se referă și la păr.
Aisha (r.a.) descrie aplicarea primului hijab (veșmânt islamic) în felul următor:
„Dumnezeu să aibă milă de primele femei Muhajir, ele sunt;
„Și să-și pună vălul peste pieptul lor…” (en-Nûr, 24/31)
După ce a fost revelat versetul, au tăiat fustele lor și le-au transformat în văluri.
Și Safiyya bint Şeybe povestește: „Eram cu Aişa. Vorbeam despre femeile din Quraysh și despre superioritatea lor. Aişa a spus:
„Fără îndoială, femeile din Quraysh au anumite superiorități. Dar, jur pe Allah, nu am văzut niciodată femei mai virtuose decât femeile Ansar, care au confirmat cel mai mult cartea lui Allah și au crezut cel mai ferm în ea. Așa cum se spune în sura An-Nur…”
„Femeile să-și pună vălul peste gât…”
După ce versetul a fost revelat, bărbații lor s-au întors acasă citind aceste versete. Acești bărbați le-au citit soaselor, fiilor, surorilor și rudelor lor. Fiecare dintre aceste femei, confirmând cartea lui Allah și crezând în ea, s-au pregătit un vălul din pânza rochilor lor. A doua zi dimineață, au stat la rugăciunea de dimineață cu vălul pe cap, în spatele Profetului. Era ca și cum ar fi avut corbi pe cap.”
(Buhari, Tafsir al-Surah, 29/12; Ibn Kathir, Muhtasar, M. Ali, as-Sabuni, a 7-a ediție, Beirut 1402/1981, II/600).
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
