– Sunt căsătoria, construirea unei cariere și prioritizarea anumitor dorințe față de altele necesare pentru a domina pofitele?
Dragul meu frate,
în timp ce, de multe ori, ne referim la ele. Sunt acuzate cu calificative neplăcute, ca în Coran. Coranul și haditii (traditii profetice) precizează ce este halal (permis) și ce este haram (interzis). Nu este posibil să le enumerăm pe toate. Ca exemple, putem menționa băutura, jocurile de noroc, adulterul, dorința de a acumula bogății fără a ține cont de halal sau haram, dorința de a obține poziții de putere fără a ține cont de dreptate și echitate – toate acestea sunt dorințe ale ego-ului.
Această ființă, care inițial comanda răul, cu timpul, prin educație, se purifică, îndepărtindu-se de păcate. Într-un final, ajunge la stadiul de ființă pură, pe placul lui Dumnezeu. În acest lume de probație, oamenii se luptă între influențele rele ale propriei ființe și ale diavolului, pe de o parte, și mesajele de ghidare divine, pe de altă parte. Fiecare luptă câstigată, adică fiecare act de cult, renunțare la rău, evitarea a tot ce este interzis, reprezintă un pas de progres și o purificare pentru ființă. Stadiul final al acestei ființe care urcă pe calea ascensiunii este stadiul de acceptare; stadiul în care ființa acceptă cu recunoștință tot ce Dumnezeu a hotărât, devenind astfel o ființă pe placul lui Dumnezeu.
Dumnezeu adresase sufletului care a atins acest nivel următoarea adresă:
(Amén, sufletul a gasit linistea!) (inclusiv)
Omul vrea să se dedice adulterului fără să se gândească la aspectul păcatului. Omul nu trebuie să devină sclav al dorințelor și poftelor sale, să trăiască doar pentru plăcere. Aceasta dezvolta puterile animalice în el, slăbește puterile angelice și îl degradează. Însă, ca toate plăcerile, plăcerea sexuală nu este un scop în sine; este un dar de la Dumnezeu, acordat omului creat cu un scop. Dumnezeu a cerut omului să-și continue rasa, și i-a promis rai dacă o face conform voinței Sale. Prin căsătoria, care este permisă prin căsătorie, pofta egoistă este controlată, iar prin căsătoria aprobată de Dumnezeu și continuarea rasei, omul câștine merit.
Dacă a ajuns la conștiința că urcarea pe treptele mai înalte ale funcției pe care o ocupă reprezintă o oportunitate de a servi mai mult patriei și națiunii, atunci acest dorință a ieșit din dorința egoistă de poziție și rang, intrând în sfera voinței divine. Această intenție a devenit pentru posesorul ei o poartă spre câştigarea de merite.
Da, atingerea acestui scop poate părea dificilă. Însă pentru cei care îşi construiesc viața pe voința lui Allah, această dificultate este un obstacol care se va depăși cu ușurință, prin grația lui Allah. Se va reuși cu răbdare.
Ceia ce practică disciplina sufletului în acest mod se țin departe de tot ce plăcea sufletului lor. Ca rezultat, ei pot ajunge să nu mai iubească lumea, să nu fie lăcomi, să nu fie încăpăținați, să nu se mai supere. Deși recunoaștem că și asta este o formă de disciplină a sufletului, credem că este mai bine să-l direcționezi spre bine, în loc să-l distrugi. Primul mod este ca și cum ai limita hrana calului, slăbindu-l, pentru a-l controla; al doilea mod este ca și cum ai hrănii calul normal, dar l-ai supus unei bune discipline, ajungând la destinație mai repede cu un cal puternic.
Așadar, îndreptarea spre bine a sentimentelor și dorințelor care intră în componența ego-ului este mult mai utilă decât stinserea ego-ului, adică tăcerea lui totală. Acest lucru se realizează prin găsirea unui curs bun pentru dorințele și aspirațiile ego-ului, prin dirijarea lui spre lucruri bune; ca și cum ai construi un baraj pe un râu care inundă și dăunează mediului, pentru a-l folosi apoi la irigarea terenurilor.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
