Dragul meu frate,
Condițiile necesare pentru ca o persoană să fie obligată să plătească zeciuiala (zakat) sunt următoarele:
1. Cineva care va da zeciuiala
Persoana care plătește zeciuiala (zakat) trebuie să fie musulmană, sănătoasă mintal și majoră. Zeciuiala nu este obligatorie pentru ne-musulmani, nebuni sau copii minori. Potrivit Imamului Şafi’i, dacă copiii și persoanele cu tulburări mintale au bunuri, zeciuiala se aplică acestor bunuri, iar reprezentantul legal se ocupă de plata acesteia.
2. Cineva care va da zeciuiala,
Trebuie să dețină bunuri în valoare de nisab sau mai mult, exclusiv nevoile esențiale (havâyic-i asliye) și eventualele datorii. Cine nu deține bunuri în valoare de nisab nu este obligat să plătească zekât.
Nisab,
Este cantitatea de bunuri pe care religia islamă o stabileşte ca prag pentru a fi obligatoriu plata zeciuitei (zakat). Această cantitate variază în funcție de tipul de bun.
3. Ca să fie necesară plata zeciuielii,
Bunelui trebuie să aibă și capacitatea de a crește și de a se înmulți. Aurul și argintul, banii și bijuteriile, orice bun sau animal utilizat în comerț sunt supuse zeciuielii, la fel cum animalele crescute în pășuni pentru a se înmulți sau a da lapte sunt supuse zeciuielii. Întrucât acestea au capacitatea de a crește.
4. Bunăciunul asupra căruia se va plăti zeciuiala,
trebuie să fie în posesia proprietarului, adică proprietarul trebuie să fie proprietar deplin al bunului său. Prin urmare
O femeie care nu a primit dotația de la soțul ei nu este obligată să plătească zeciuială pe acea dotație.
Nu se percepe zeciuiala asupra bunurilor ipotecate, întrucât bunurile respective reprezintă garanție pentru o datorie. Nu există proprietate deplină asupra bunurilor. La fel, debitorul nu este obligat să plătească zeciuiala asupra bunurilor care acoperă datoria sa. O persoană aflată în călătorie este obligată să plătească zeciuiala asupra bunurilor sale, întrucât, chiar dacă bunurile nu sunt fizic prezente, poate dispune de ele prin intermediul unui procurator sau reprezentant.
5. Trece un an întreg de la momentul în care bunurile supuse zeciuire au fost dobândite.
Acest interval se numește „havl-i havelan”. Într-adevăr, în această perioadă, bunurile cresc în valoare. Valoarea minima (nisab) trebuie să fie prezentă atat la inceputul, cat si la sfarsitul anului. Scăderea temporară a acestei sume în cursul anului nu împiedică calcularea zeciuitei. Calculul zeciuitei se bazeaza pe anul lunar, care are 354 de zile.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
