– Și prin ce mijloace au transmis acești profeți calea lui Allah oamenilor de pe pământ?
Dragul meu frate,
Socrates,
A trăit între 470-399 î.Hr. Este dificil de stabilit care profet a trăit în acea perioadă. Sursele nu conțin informații precise despre existența vreunui profet celebru din acea epocă. Cu toate acestea, în Biblie, profetii Ubdia și Melahi, cunoscuți ca având 17 cărți, au trăit în jurul anului 450 î.Hr.
(el-Azamî, el-Yahudiyetu ve’l-Mesihiye, p. 149)
care coincide cu perioada în care a trăit Socrate.
Ca principiu, toți profeții anteriori profetului Muhammad (pace fie cu el) aveau misiunea de a transmite mesajul lor comunităților din care făceau parte. Islamul este singura religie care se adresează întregii lumi. Creștinilor, după Isus (pace fie cu el), li s-a aplicat o metodă similară. Prin urmare, mesajul lor se transmitea proporțional cu forțele lor. Unii deveneau profeți ai unui singur sat. De aceea, uneori, în aceeași perioadă, existau mai mulți profeți. Unora dintre acești profeți li s-au dat câteva pagini de revelație. Alții aveau sarcina de a transmite mesajele paginilor revelației profeților anteriori.
Comunicatul,
Aceasta este una din caracteristicile profetilor si una din sarcinile lor reale. Traducerea unui verset care exprima aceasta realitate este urmatoarea:
„O, profetule, vestește-le mesajul pe care Ți l-a revelat Domnul tău. Și dacă nu o faci, nu vei fi împlinit misiunea profetică. Dumnezeu te va proteja de oameni.”
(Al-Maida 5/67).
Această sarcină nu a fost dată doar Profetului Muhammad (pace fie cu el), ci a fost dată și altor profeți.
(Al-A’raf, 7/62, 68, 79, 93; Al-Ahqaf, 46/23).
Profetii care au îndeplinit misiunea de a transmite mesajul nu au recurs la niciun mijloc coercitiv în îndeplinirea acestei misiuni, ci au îndeplinit doar misiunea de a transmite mesajul și au lăsat rezultatul în mâinile lui Allah:
„Rolul profetului este doar de a transmite mesajul.”
(Al-Maida, 5/99)
(1)
Profetii, însărcinați cu misiunea de a transmite mesajele primite de la Dumnezeu oamenilor cărora se adresau, au întâmpinat diverse dificultăți în îndeplinirea acestei sarcini. Însă niciodată nu s-au abătut de la drumul lor și nu au cedat în credința lor. Viața lor este plină de lecții instructive în acest sens.
Aducerea mesajului cu răbdare, în acest mod, invitând oamenii pe calea lui Allah cu cuvinte de înțelepciune și sfaturi bune, este un porunc divin al lui Allah adresat fiecărui credincios care ascultă Coranul:
”
(O, Muhammad!)
Tu
(persoane)
Cheamă-i la calea Domnului tău cu înțelepciune și cu sfaturi bune, și fă-le o dezbatere cu cea mai frumoasă metodă.
(Nahl, 16/125).
Versetul menționează
„înțelepciune”
și
„sfat bun”
este foarte important pentru persoanele interesate de predicare.
Să înțelegem,
O persoană trebuie să fie atentă și judicieoasă în timp ce transmite mesajul, să nu o facă în mod orb. Înțelepciunea necesită să se țină cont de mintea, abilitățile și circumstanțele persoanei căreia se adresează mesajul, și să se transmită mesajul în mod adecvat acestora.
„Un sfat bun”
„înseamnă că o persoană încearcă să-și convingă interlocutorul nu doar prin metode de persuasiune logică, ci și prin apel la emoțiile acestuia.”
Menționat în acest verset
„Luptă cu ei în cel mai bun mod posibil.”
comandamentul cerea îndeplinirea serioasă a îndatoririi de a transmite mesajul. Prin urmare, cel care transmite mesajul trebuia să aibă o limbă dulce, să manifeste un comportament nobil în transmiterea mesajului, să prezinte idei atrăgătoare, raționale și logice, și să se străduiască să-și convingă interlocutorul în cel mai bun mod posibil (2).
Note de subsol:
1) Vezi în acest sens: Al-Imran, 3/20; Al-Maida, 5/92; Ar-Ra’d, 13/40; An-Nahl, 16/35,82; An-Nur, 24/54; Al-Ankabut, 29/18; Ya-Sin, 36/17; Ash-Shu’ara, 42/48; At-Taghbun, 64/12.
2) Kurtubî, el-Camiul’i-Ahkâmi’l-Kur’ân; Razî, et-Tefsiru’l-Kebir, Zemahşerî, el-Keşşâf, interpretarea versetului în cauză.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
