Aș putea să-mi explicați versetul „…și am creat șapte (7) căi deasupra voastră…”?

Detalii despre întrebare

„Jurăm că am creat șapte (7) căi deasupra voastră”

„Dumnezeu a pus pecete pe inimile și urechile lor.”

„Nimeni nu poate picta mai frumos decât Dumnezeu.”

– Cum ar trebui interpretate aceste versete?

Răspuns

Dragul meu frate,


Răspunsul 1:


„Și este adevărat că Noi am creat deasupra voastră șapte căi/șapte ceruri. Și Noi nu suntem neștiutori nici a ceea ce am creat, nici a ceea ce am creat-o.”


(Al-Mu’minun, 23/17).

Menționat în verset

„prin şapte căi”

scopul

sunt şapte ceruri.

Arabiilor le place să numească „tarik” / „drum” lucrurile care se află una deasupra celeilalte.

Cele șapte ceruri sunt exprimate ca șapte căi.

Prin aceasta, Arabilor, cele şapte ceruri

-în funcție de punctul de vedere al oamenilor

– s-a atras atenția asupra poziției lor superioare, de la jos spre sus.

Faptul că corpurile cerești, meteorii, nu cad în mase mari și nu rănesc pe nimeni, că cerurile nu se prăbușesc pe pământ, arată că Allah nu este nepăsător față de creația Sa. Allah

Curator

ca un ecou al numelui său, el păstrează tot ce a creat în pozițiile lor. Dacă acest

Dacă secretul Kayyumiyet arunca o privire de dispreț asupra existenței, totul s-ar destrăma.

și va cădea în adâncul nimicului.

(vezi Taberî, comentariul la versetul respectiv).

Dumnezeu,

-în acest verset-

A menționat cerurile, pe care oamenii le văd cu claritate, ca exemplu, subliniind că El are o cunoaștere care cuprinde toate ființele, o putere infinită, și că cineva capabil de a face asta este capabil să resusciteze oamenii. Prin urmare, a subliniat că este în interesul oamenilor să știe că nu pot ascunde nimic de Allah și să acționeze în conformitate cu această credință.

(vezi Râzî, comentariul la versetul în cauză)

.


– Poate mi-ați da informații despre cele șapte ceruri și atmosferă?


Răspuns 2:


„Dumnezeu le-a pecetuit inimile şi urechile, şi peste ochii lor este un vălul. Şi pentru ei este un chin mare.”


(Bakar, 2/7).

După cum se știe, sursa de cunoaștere sigură este fie rațională, fie revelată. În Coran…

ochi, ureche

și

inimă

în locurile unde se vorbește despre ei, ei sunt, de obicei, ținta criticilor, întrucât nu reușesc să înțeleagă și să aprecieze cu adevărat mesajul Islamului, care este atât rațional, cât și revelat.

Inima,

în sfera spiritual-intelectuală, el folosește simțul perspicacitatii. Ceea ce este vizibil pentru simțul perspicacitatii sunt argumentele raționale. Argumentele raționale sunt însă multiformate, diferind de la om la om. Sfera simțului perspicacitatii este, de asemenea, material-intelectuală. Oamenii, pentru a trece de la efect la cauză, de la artă la artist, de la o educație frumoasă la frumusețea mesajului care educa, folosesc diverse –

care dispune de materiale

– utilizează metoda deducției. Cu aceste misiuni, ochii și inima sunt organe purtătoare de dovezi raționale, ca vedere și înțelegere.


Urechea, pe de altă parte,

Este fereastra dovezilor transmise. Urechea este un organ foarte apropiat de inimă. Informațiile primite prin intermediul ei sunt examinate, analizate și sintetizate în inimă și minte, iar pe baza acestui proces se ajunge la o concluzie. De aceea, în verset, se folosește expresia de „sigilare” ca pedeapsă comună pentru ureche și inimă. Întrucât cineva cu inima bolnavă spiritualmente nu poate înțelege lucrurile pe care le aude cu urechile. Și chiar dacă inima funcționează bine, urechile, care sunt poștașii dovezilor transmise, nu pot ajunge la astfel de informații și nu pot să le analizeze dacă nu îndeplinesc acest rol.


Sigilarea inimilor,

Este o metafor care descrie o situație în care credința și adevărele Islamului nu pot pătrunde din exterior, iar necredința din interior nu poate găsi cale de a ieși.


Sigilarea urechii, pe de altă parte,

Aceasta este o metaforă pentru faptul că ei nu ascultă cu adevărat adevărul, ci ignoră adevăturile Coranului.

Inima care este permanent ocupata cu lucruri rele si urâte se murdărește spiritual. Dacă nu este curățată prin pocăință și rugăciune de pocăință, pierde capacitatea de a înțelege adevărul.


Ochiul, pe de altă parte,

Este un organ care colectează materialul necesar pentru aplicarea metodei de raționament fizic și îl pune la dispoziția minții. Coborârea cortinei reprezintă, în acest context, lipsa de diferență între a vedea sau a nu vedea cu adevărat. Întrucât, atunci când ochiul inimii este orb, lipsind mecanismul de analiză a ceea ce văd ochii din cap, probele văzute nu au niciun utilitate.


Pe scurt,

Lumina ochilor, lumina inimii, sunetul urechii transmis conștiinței, este credința. Îndoiala orbeste ochii inimii, surdește urechile, face conștiința lipsită de conștiință.

(Pentru informații suplimentare, vezi et-Tefsiru’l-kebir și İşaratu’l-İ’caz, comentariul la versetul în cauză).


– Ce înseamnă „sigilarea inimilor”, expresie care apare în multe versete din Coran?


Răspunsul 3:


„Voi sunteți vopseaua lui Allah”

(religios)

vopsiți-vă cu vopseaua lui Allah. Cine are o vopsea mai frumoasă decât vopseaua lui Allah? Noi nu servim decât lui.”


(Bakar, 2/138).

Potrivit unei legende, unii creștini își creșteau copiii

„Mamudiye”

pe care ei o numesc

într-o apă de culoare galbenă

îi scufundă și îi spală cu această apă

botez

prin

„acum sunt curățați și au făcut primii pași spre a deveni creștini…”



își exprimau părerea. Și Dumnezeu, folosind o formulare similară cu a lor,

„Culoarea lui Allah”

a folosit cuvântul.

Prin această vopsea se face referire la religia islamă.

Culoarea cu care este vopsit un obiect se deduce doar din culoarea sa exterioară. La fel, se poate deduce din comportamentul exterior al oamenilor care au o religie sau o doctrină. Cei care sunt cu adevărat vopsiți cu culoarea Islamului, cei care sunt formați de poruncile și interdicțiile sale, își consolidează apartenența prin reflectarea moralității frumoase pe care o au primit de la Islam.

Gândurile și credințele dinăuntrul omului sunt ca niște coloranti. Ceea ce arată credința și gândurile cuiva sunt tendințele și inclinările sale, care se manifestă în viața, atitudinea și comportamentul său. Omul care este cu adevărat vopsit cu culoarea religiei lui Allah are întotdeauna cuvinte și acțiuni atrăgătoare, blânde, simpatice, care sunt plăcute ochiului, urechii, conștiinței și inimilor.

(vezi Razî, comentariul la versetul respectiv).

Click here for more information:


– SİBGATULLAH.


Cu salutări și rugăciuni…

Islamul prin întrebări

Maj Palune Pućhimata

Pućhipen E Divesesqo