Dragul meu frate,
Omul, prin voința sa liberă, poate să facă anumite lucruri. Însă punctele de origine ale acestor lucruri, aspectele care necesită creație, sunt create de Dumnezeu. De exemplu, un om trage cu pistolul la altcineva și acesta moare… Actul de moarte, din punct de vedere al acțiunii, revine asasinului. El este cel care intenționează să-l omoare și cel care efectuează actul de moarte, tragând cu pistolul. Dar (așa cum se afirmă la începutul surrei Mulk) moartea, ca și viața, este un fenomen creat. Prin urmare, creația morții aparține lui Dumnezeu.
Un aspect important de reținut în acest context este următorul:
De exemplu, plantarea unui copac este fapta omului, deci el este cel care o săvârșește. Dar răsfrângerea, creșterea și fructificarea acelui copac sunt lucruri legate de creație, deci aparțin doar lui Dumnezeu. Dumnezeu este atât făptuitorul adevărat, cât și Creatorul. Omul, pe de altă parte, este făptuitorul în măsura lui.
În versetele respective, acțiunea de a semăna/a pune sămânța în pământ este atribuită omului. Deci, omul este cel care efectuează aceste acțiuni. Însă, realizarea efectivă a ambelor acțiuni, adică existența omului și a grâului (de exemplu), este o creație, iar Creatorul lor este Allah. În sura unde se află versetele respective, se găsesc și alte exemple, care pot fi consultate…
Din punctul de vedere al cauzelor, omului se poate spune că este agentul, dar din punctul de vedere al unității lui Dumnezeu, creatorul este Allah, chiar dacă omul este cel care dorește.
Acest lucru este clar exprimat în versetul care urmează.
Cu salutări și rugăciuni…
Islamul prin întrebări
